Subscribe: Catastif
http://www.catastif.com/feed/atom/
Added By: Feedage Forager Feedage Grade C rated
Language: Romanian
Tags:
ani  asta  cand  care  daca  dar  despre  din  este  fost  lui  mai mult  mai  mult  pentru  poate  sau  sunt 
Rate this Feed
Rate this feedRate this feedRate this feedRate this feedRate this feed
Rate this feed 1 starRate this feed 2 starRate this feed 3 starRate this feed 4 starRate this feed 5 star

Comments (0)

Feed Details and Statistics Feed Statistics
Preview: Catastif

Catastif



eu sunt catalin tenita



Updated: 2018-03-17T20:38:49Z

 



Autonomous

2018-03-17T20:38:49Z

Am citit Autonomous zilele astea. https://www.goodreads.com/book/show/28209634-autonomous Autoarea este o jurnalista pe zona de tech lifestyle cu diplome multe: fondatoare IO9, editoare la Gizmodo, Ars Technica, Gawker, Wired, New Yorker, om de baza la Electronic Frontier Foundation (btw, recomand cartea aia veche a lui Bruce Sterling despre inceputurile culturii hackerilor, The Hacker Crackdown). Anyway, ce voiam […]

Am citit Autonomous zilele astea.
https://www.goodreads.com/book/show/28209634-autonomous

(image) Autoarea este o jurnalista pe zona de tech lifestyle cu diplome multe: fondatoare IO9, editoare la Gizmodo, Ars Technica, Gawker, Wired, New Yorker, om de baza la Electronic Frontier Foundation (btw, recomand cartea aia veche a lui Bruce Sterling despre inceputurile culturii hackerilor, The Hacker Crackdown).

Anyway, ce voiam sa zic e ca doamna in cauza e din zona aristocratiei digitale din Sillicon Valley. De asta cartea poate fi citita nu doar ca o povestire fantastica scrisa de o persoana, ci si ca un soi de “extract” al gandirii gruparilor care influenteaza cumva viitorul tehnologic al lumii. Si cumva al discutiilor filosofice/sociologice legate de acest viitor.

Cartea e foarte ambigua la mai multe niveluri. Sunt perspectivele a doua tabere una pro-drepturi-de-proprietate-intelectuala si pro-capitalism si cealalta pro-libertate-a-patentelor si pro-anarhism, cumva.

Nu e deloc tezista. E mai degraba un thriller gen Altered Carbon, cu sange si impuscaturi in vreo 5-6 scene, cu iubire a contrariilor and so on. De fapt cred ca e gandita pentru a fi ecranizata, ca de acolo vin banii grei.

La fel de ambiguu sunt si eu in raport cu ea. Actiune proasta, cu multe gauri. Dar personaje bune. Discutie despre sex si gender foarte relaxata. In sensul ca iti dai seama cat de departe au ajuns oamenii astia din Sillicon Valley in raport cu problemele noastre parohial cepefiste.

Merita citita. Nu pentru actiune, ci pentru viziunea despre viitor, pentru problematica raporturilor intre oameni si roboti inteligenti, sau a raporturilor intre comercial si public. Si nu, nu contine singularitate tehnologica si related.




Codul Penal Comunist 2.0

2018-03-14T07:41:02Z

Cateva infractiuni din vechiul Cod Penal comunist care ar putea fi inspiratie pentru pesedisti: 1. uneltirea contra ordinii sociale == foarte bun pentru protestatari si pentru persoanele care scriu impotriva ordinii PSD 2. constituire de asociaţii secrete pentru răsturnarea violentă a ordinii de stat sau stabilirea de legături cu persoane din străinătate în scopul uneltirii […]

Cateva infractiuni din vechiul Cod Penal comunist care ar putea fi inspiratie pentru pesedisti:

1. uneltirea contra ordinii sociale == foarte bun pentru protestatari si pentru persoanele care scriu impotriva ordinii PSD

2. constituire de asociaţii secrete pentru răsturnarea violentă a ordinii de stat sau stabilirea de legături cu persoane din străinătate în scopul uneltirii === foarte buna pentru cercetarea oengheruilor

3. iniţiere sau participare la organizaţii ce urmăreau schimbarea ordinii sociale existente în stat === varianta pentru capii de oengheuri

4. transmiterea de secrete statelor străine, organizaţiilor contrarevoluţionare sau persoanelor particulare, când acestea sunt în serviciul unor puteri străine === aici intra Macovei si toti protestarii care au dat interviuri presei straine

5. Tentativa de săvârşire a actelor de teroare se pedepseşte asemenea faptei consumate == niste protestatari care nu si-au notificat protestul ar putea fi inscrisi aici.

Pedepsele erau intre 3 ani si pe viata, inclusiv munca silnica. Cu posibilitatea de confiscarea totală sau parţială a averii, ca e nevoie de bani la buget.

(image)




Luati viitorul

2018-03-14T07:42:59Z

In mai putin de un an si jumatate de guvernare, PSD-ul a adus in tara: – zero cutremure, zero tornade – productie record la rapita, floarea-soarelui si porumb – o iarna foarte usoara – Taco Bell – doua serii noi din Narcos – doua filme noi Star Wars (mai mult ca Basescu in 10 ani) […]

In mai putin de un an si jumatate de guvernare, PSD-ul a adus in tara:
– zero cutremure, zero tornade
– productie record la rapita, floarea-soarelui si porumb
– o iarna foarte usoara
– Taco Bell
– doua serii noi din Narcos
– doua filme noi Star Wars (mai mult ca Basescu in 10 ani)
-de ieri si Spotify
– de la anul primul model Tesla acceptabil ca preț
– pana in 2040 prima misiune pe Marte și prima colonie pe Luna

Nerecunoscatorilor!




Cine defaimeaza, de fapt?

2018-03-14T07:44:21Z

Dragnea: “Am vorbit cu mai multi colegi si am convenit sa lucram la o lege care sa dea posibilitatea sa sanctioneze aceste lucruri: oameni gen Monica Macovei, care mint, care defaimeaza propria tara. Trebuie sa facem o lege care sa dea dreptul statului roman sa corecteze aceste lucruri. Nu vorbesc neaparat de infractiune, dar sanctiuni […]

Dragnea: “Am vorbit cu mai multi colegi si am convenit sa lucram la o lege care sa dea posibilitatea sa sanctioneze aceste lucruri: oameni gen Monica Macovei, care mint, care defaimeaza propria tara. Trebuie sa facem o lege care sa dea dreptul statului roman sa corecteze aceste lucruri. Nu vorbesc neaparat de infractiune, dar sanctiuni trebuie sa existe. Libera exprimare nu inseamna sa defaimezi.”

Defaimarea tarii se face in primul rand prin fapte. Cand apari in toate ziarele din lumea asta ca potential infractor OLAF, cand toata presa vorbeste de incapacitatea ta ca partid de a directiona Romania pe un drum modern atunci tu este detractorul Romaniei.




La Valse

2018-03-14T07:47:54Z

Asta este una dintre piesele de muzica clasica pe care le-as putea asculta de zeci de ori. Ravel spune ca este despre vals si doar despre vals. Despre grandoarea si apoi decaderea lui. Mie imi pare ca e despre la Belle Epoque si pieirea ei in focurile Primului Razboi Mondial. Si despre presimtirea celui de-al […]

src="https://www.youtube.com/embed/TMSgWhIENSk" width="560" height="315" frameborder="0" allowfullscreen="allowfullscreen">
Asta este una dintre piesele de muzica clasica pe care le-as putea asculta de zeci de ori.
Ravel spune ca este despre vals si doar despre vals. Despre grandoarea si apoi decaderea lui.

Mie imi pare ca e despre la Belle Epoque si pieirea ei in focurile Primului Razboi Mondial. Si despre presimtirea celui de-al Doilea Razboi Mondial.

Un mare scriitor german contemporan (Kempowski – va recomand Swansong este la reducere pe Amazon – https://www.amazon.com/gp/product/B00NUB4FE8/ref=oh_aui_d_detailpage_o03_?ie=UTF8&psc=1) spunea ceva foarte puternic:

“Dupa razboaiele mondiale Germania a pierdut posibilitatea de a mai fi o natiune de filosofi si de poeti.”

Cred ca se aplica intregii societati europene.

Si mai cred ceva: zilele astea, in intreaga lume (de la SUA la China, de la Europa la Rusia) traim un final de epoca. Cam ca in finalul lui La Valse. Nu e neaparat tragic, final, escatologic. Din fiecare ardere poate ca iasa ceva bun. Din distrugerea societatii antebelice s-a nascut o societate mai afluenta, cu drepturi pentru cei saraci, pentru minoritati, cu vieti mai lungi si cu acces mai larg la cunoastere. Iar partile negative pe care le resimtim acum (recursul la demagogie, la fake news, la munciuna) nu sunt decat efecte emergente normale.
Lucurile pot fi bune. Nu trebuie sa disperam. Drumul e in sus.

Dar da, ca sa il parafrazez pe Kempowski, vom pierde posibilitatea de a mai fi o lume de ganditori teoreticieni, neimplicati, care cantaresc din afara lucrurile, din sfere mai inalte si care cred ca mana invizibila a societatii si istoriei si economiei aranjeaza parcursul sprea cea mai buna dintre lumi.




Pentru cine suntem aici

2018-03-14T07:52:32Z

Domnul Dragnea vorbea astazi la Congresul PSD despre Romania 2040. Uitati-va la copiii vostri. Si adunati 22 de ani la varsta lor de acum. Si ganditi-va daca vreti pentru ei un 2040 in care PSD-ul sa continue in directia pe care o deschide anii acestia. Intrebati-va cum le va fi viata atunci. Ganditi-va la chestia […]

Domnul Dragnea vorbea astazi la Congresul PSD despre Romania 2040.

Uitati-va la copiii vostri. Si adunati 22 de ani la varsta lor de acum.
Si ganditi-va daca vreti pentru ei un 2040 in care PSD-ul sa continue in directia pe care o deschide anii acestia. Intrebati-va cum le va fi viata atunci.
Ganditi-va la chestia asta.

Ganditi-va care sunt optiunile voastre:
1. Sa luptati cu tot ce puteti pentru copiii vostri.
2. Sa plecati din Romania propusa de PSD.
3. Sa intrati in PSD si sa mintiti, sa fiti umili si oportunisti.

Nu exista varianta “Sa stau, ca lucrurile se vor face bine prin curgerea timpului”.

Ganditi-va la chestia asta in fiecare zi. Cu fiecare zi in care nu va ganditi si nu faceti ceva cat de mic, copiii vostri se apropie inexorabil de acel 2040 (indiferent daca vor mai fi mici alternante la putere pana atunci).
(image)

 

 

 

 

 

 

Si apropo de cele scrise mai sus.

In Barba Albastra a lui Vonnegut (sau poate in The crying of lot 49 a lui Pynchon – nu imi mai aduc aminte bine) apare un scurt dialog care m-a marcat.

Cineva povesteste ca face colectie de fotografii victoriene cu fetite.
Ce dragut, spune cealalta persoana.
Nu le colectionez pentru ca sunt dragute, ci pentru ca sunt tragice, zice colectionarul.
Ma gandesc ca atunci, cand au fost fotografiate, la 6-7 ani, erau frumusele, cu ochii mari, cu zambete luminoase.
Dar in 5-6 ani urmau sa ajunga in mina sau poate in bordeluri, sa sufere de tuberculoza sau de sifilis, sa duca vieti chinuite care se opreau de cele mai multe ori pana in 35-40 de ani.

Ganditi-va la asta!
Cand copiii vostri va vorbesc despre ce este bine sa faca in viata, ganditi-va ca toate valorile si principiile lor le pot fi zdrobite.
Cand copiii vostri citesc avizi o carte, ganditi-va ca poate in cativa ani vor face voia unor analfabeti.
Cand copiii vostri vin veseli ca au luat note mari la scoala intrebati-va daca in societatea noastra acesta e un avantaj competitiv.
Cand copiii vostri dau dovada de blandete sau de bun-simt, ganditi-va cine le va da peste nas in cativa ani.
Ganditi-va de ce le stimulati curiozitatea si dorinta de munca si dorinta de a fi buni cu ceilalti.

Ganditi-va la asta si ganditi-va la ce faceti voi pentru ca ei sa nu fie raniti.




Banalitatea alegerilor egoiste

2018-03-13T20:51:38Z

O poza de la un miting nazist de la Nuremberg. Credeti ca cei de acolo au fost adusi cu forta? Credeti ca nu puteau sa zica “NU”? Credeti ca scandau din lasitate? Nu. Indiferent ce or fi spus dupa (“Am fost un idiot”, cum zicea Postelnicu), adevarul e mult mai crud. Erau din interes. Rational […]

(image)

O poza de la un miting nazist de la Nuremberg.
Credeti ca cei de acolo au fost adusi cu forta? Credeti ca nu puteau sa zica “NU”?
Credeti ca scandau din lasitate?

Nu. Indiferent ce or fi spus dupa (“Am fost un idiot”, cum zicea Postelnicu), adevarul e mult mai crud.

Erau din interes. Rational choice.
Stiau ca partidul national-socialist le da mai multe decat pot obtine ei intr-o societate libera, banzandu-se doar pe eforturile proprii.

Asa se construiesc totalitarismele – prin alegerea libera a adeptilor de a primi ceva ce nu ar putea castiga prin forte proprii. Bani, status, functii, diplome, tablouri sau ceasuri.

Si, guess what, ca unii sa primeasca mai mult decat ar putea obtine pe cont propriu, altii trebuie sa cedeze mai mult decat ar fi nevoie pentru binele societatii. In unele cazuri chiar si viata lor sau a copiiilor lor.




Cateva cuvinte despre carti

2018-03-14T08:36:52Z

Alexandra de la IQAds face o serie foarte interesanta de interviuri cu oameni care au ca pasiune cititul. Asa ca am zis si eu acolo cateva cuvinte. Dar daca vreti sa cititi niste ganduri interesante pe tema asta, mai bine cititi raspunsurile date de Bogdana Prin Londra, Cristina Bazavan, Daniela Petrescu, Alex Tocilescu, Bogdan Raileanu si Dorian Ilie(https://www.iqads.ro/relevant/bibliografii-personale) https://www.iqads.ro/…/bibliografii-personale-catalin-tenit…

Alexandra de la IQAds face o serie foarte interesanta de interviuri cu oameni care au ca pasiune cititul.

Asa ca am zis si eu acolo cateva cuvinte.
Dar daca vreti sa cititi niste ganduri interesante pe tema asta, mai bine cititi raspunsurile date de Bogdana Prin LondraCristina BazavanDaniela PetrescuAlex TocilescuBogdan Raileanu si Dorian Ilie(https://www.iqads.ro/relevant/bibliografii-personale)

https://www.iqads.ro/…/bibliografii-personale-catalin-tenit…




Fetele Rebele se intorc

2018-03-14T08:12:11Z

A aparut volumul al doilea din cea mai buna carte despre doamne minunate pe care o stiu eu.I-am luat-o Dariei, de 8 martie.Si asta imi aduce aminte de ceva care merita povestit (desi poate o sa ziceti ca tind sa cultiv un stereotip):Daria era cam furioasa si imi facea faze. La un moment-dat, exclam exasperat:“Potoleste-te, […]

A aparut volumul al doilea din cea mai buna carte despre doamne minunate pe care o stiu eu.

I-am luat-o Dariei, de 8 martie.

Si asta imi aduce aminte de ceva care merita povestit (desi poate o sa ziceti ca tind sa cultiv un stereotip):

Daria era cam furioasa si imi facea faze. La un moment-dat, exclam exasperat:
“Potoleste-te, femeie mica!”

Si am inceput sa radem toti trei, fiind si Anca langa.

https://www.bookdepository.com/Goodnight-Stories-for-Rebel-Girls-2-Elena-Favilli/9780997895827




Despre Legea Zgomotului

2018-03-14T08:09:16Z

O sa ziceti ca sunt gica-contra, dar legea asta cu limitarea zgomotului mi se pare cam ciudata. Zice asa: “Prin noua reglementare, zgomotul este excesiv dacă depășește valoarea de 35 dB în locuințe sau în alte imobile cu funcțiuni echivalente locuirii în intervalul 7-23, cu excepția orelor 14-16, respectiv valoarea de 30 dB între orele […]

O sa ziceti ca sunt gica-contra, dar legea asta cu limitarea zgomotului mi se pare cam ciudata.

Zice asa:

“Prin noua reglementare, zgomotul este excesiv dacă depășește valoarea de 35 dB în locuințe sau în alte imobile cu funcțiuni echivalente locuirii în intervalul 7-23, cu excepția orelor 14-16, respectiv valoarea de 30 dB între orele 14-16 și 23-7.”

Faza e ca la mine acasa, pe o straduta din Andronache, pe unde nu trec masini, ziua, in perioada cand nu e nimeni acasa, zgomotul este de 37-39 decibeli. Geam triplu-stratificat.

Probabil intr-un apartament de la strada vorbim de cel 45db. Zgomotul de fond, pentru ca o discutie in soapta il ridica la 50db.

Un televizor dat la un volum normal este undeva in jur de 55-60db. Niste muzica ascultata absolut decent 60-65 db.

So despre ce vorbim? Practic trebuie sa amendam pe toata lumea, tot timpul.

Senatul a adoptat inițiativa deputatului USR Matei Dobrovie, Legea Zgomotului

class="wp-embedded-content" sandbox="allow-scripts" security="restricted" src="https://www.usr.ro/2018/03/07/senatul-adoptat-initiativa-deputatului-usr-matei-dobrovie-legea-zgomotului/embed/#?secret=Hxv9T7NuyU" data-secret="Hxv9T7NuyU" width="600" height="338" title="„Senatul a adoptat inițiativa deputatului USR Matei Dobrovie, Legea Zgomotului” — Uniunea Salvați România" frameborder="0" marginwidth="0" marginheight="0" scrolling="no">




Lupii mei

2018-03-14T07:56:00Z

Ea avea vreo 29 de ani, o fetiscana subtire si bruneta. Eu aveam vreo 5. Dormeam in patul mare. Langa picioarele ei. Si-a pus picioarele langa capul meu. (Cu degetele cam zbarcite – in copilarie ii fusese frica ca parintii nu ii vor mai lua pantofi daca spunea ca ii sunt prea mici. Sau poate […]

Ea avea vreo 29 de ani, o fetiscana subtire si bruneta.
Eu aveam vreo 5.
Dormeam in patul mare. Langa picioarele ei.

Si-a pus picioarele langa capul meu. (Cu degetele cam zbarcite – in copilarie ii fusese frica ca parintii nu ii vor mai lua pantofi daca spunea ca ii sunt prea mici. Sau poate e o mostenire genetica, ca si eu am degetele de la picioare cocosate.)

– Astia sunt lupii tai, sa tii minte. Nu ai de ce sa iti fie frica in viata. Picioarele mele lupi te vor apara tot timpul. Trebuie doar sa te gandesti un pic la ele.

Si de atunci imi plac lupii. Si cred ca trecem prin viata mergand. Si ca picioarele ei lupi ma apara.

Multumesc, mama.




Ce poate face PSD-ul pentru binele tuturor

2018-03-14T08:06:30Z

Sunt 4 niveluri de complexitate: 1. Crize – vine un cutremur sau o epidemie sau un razboi 2. Proiecte – vrei sa faci ceva nou, o autostrada de pilda 3. Procese – vrei sa schimbi modul in care se intampla ceva 4. Achizitii – vrei sa cumperi chestii d-alea simple, comodity Imunogblobulina este la nivelul […]

Sunt 4 niveluri de complexitate:

1. Crize – vine un cutremur sau o epidemie sau un razboi
2. Proiecte – vrei sa faci ceva nou, o autostrada de pilda
3. Procese – vrei sa schimbi modul in care se intampla ceva
4. Achizitii – vrei sa cumperi chestii d-alea simple, comodity

Imunogblobulina este la nivelul 4. Cumparat chestii.

Si PSD vrea sa discute Proiect de Tara la congres.

Exista un singur proiect de tara pe care il pot adopta: sa ne lase. Sa plece cat mai repede si de tot.




Consilieri alesi uninominal?

2018-03-14T08:14:10Z

Apropo de Bucuresti. Ma intrebam ieri daca nu e mai bun sistemul american, cu un reprezentant al fiecarui “cartier”, votat de o majoritate clara (in 2 tururi, daca e nevoie). Ma gandesc ca ar fi mai logic sa ai pe cineva in Colentina, Militari, Dristor care sa fie etichetat ca reprezentantul comunitatii in consiliul general […]

Apropo de Bucuresti.

Ma intrebam ieri daca nu e mai bun sistemul american, cu un reprezentant al fiecarui “cartier”, votat de o majoritate clara (in 2 tururi, daca e nevoie).

Ma gandesc ca ar fi mai logic sa ai pe cineva in Colentina, Militari, Dristor care sa fie etichetat ca reprezentantul comunitatii in consiliul general (omul la care te plangi cand ai o problema).

Si ca acel om ar fi mult mai implicat in treburile comunitatii care l-a trimis, ca ar avea grija sa nu se intample mizerii in zona, ca si-ar negocia votul cand se distribuie proiecte astfel incat sa se dezvolte si zona pe care o reprezinta and so on.

Asa, toti reprezinta pe nimeni. Sau reprezinta partidele care i-au trimis acolo.

Varianta “reprezentant al unui cartier” mi s-ar parea mult mai aproape de ideea de libertate si implicare a unei comunitati.

Voi cum vedeti lucrurile?




S-a facut ceva pentru copii de catre PMB?

2018-03-14T08:17:07Z

Mai tineti minte declaratiile astea ale doamnei Firea, din campania pentru prezidentiale din 2014? ======= “Nu eşti un om complet fără să creşti un copil” – “Eu vă spun sincer că am prieteni de familie care nu au putut avea în mod natural, biologic, copii din motive de sănătate şi au înfiat (…) pentru că […]

Mai tineti minte declaratiile astea ale doamnei Firea, din campania pentru prezidentiale din 2014?

=======
“Nu eşti un om complet fără să creşti un copil”
– “Eu vă spun sincer că am prieteni de familie care nu au putut avea în mod natural, biologic, copii din motive de sănătate şi au înfiat (…) pentru că un părinte este mult mai atent, mult mai sensibil la viaţa celor din jur, pentru că se gândeşte la proprii copii. Un om, din punctul meu de vedere, este mult mai bun la suflet atunci când creşte un copil de la primele zile până la maturitate. Sunt nişte etape ale vieţii pe care un om fără copii, un om care trăieşte într-o casă rece, fără să se audă gânguritul bebeluşilor, primii paşi, primele note de la şcoală, nu are cum să le simtă. Şi îţi marchează psihologic întreaga existenţă acest fapt”
– “Poţi să înfiezi un copil, dacă vrei să ai o familie completă din toate punctele de vedere”
– “În toate statele civilizate, cei care doresc să ajungă preşedinţi provind din familii complete, sunt căsătoriţi, au copii, au nepoţi, au trecut prin toate etapele vieţii. Toate familiile din România nu au aceste aspiraţii să ne conducă pe noi toţi ceilalţi, românii, laolaltă”
– Totodată, la întrebarea unui jurnalist prezent la conferinţa de presa – “Deci asta ar fi un defect pentru un viitor preşedinte”, Firea a răspuns: “Categoric”
=======

Nu comentez logica indoielnica, exprimarea sau caracterul discriminatoriu.
Intreb doar o chestie:

Intre timp dansa a ajuns primar general al Bucurestiului.
Este primar de mai mult de un an si jumatate.
Peste mai bine de doua milioane de locuitori, din care vreo 3-400 de mii sunt copii.

Ce a facut dansa pentru acesti copii?

Cum le-a imbunatatit educatia?
Cum le-a imbunatatit sanatatea?
Facilitatile de sport si agrement? Modul de petrecere a timpului liber?
Traficul? Poluarea care face mii de de astmatici an de an (ca sa nu mai pomenesc de boli mai grave)?
Sustinerea copiilor din familii fara multe posibilitati materiale?

Si intreb asta la modul foarte detasat si nepartinitor.
Dati-mi si mie niste exemple de masuri pe care le-a luat dansa in interesul copiiilor, daca tot ne scotea ochii cu caracterul ei de parinte exceptional.

Eu nu ma pot gandi decat la niste biciclete date gratuit si un targ de Craciun (inchis mult prea devreme) la care copiii s-au bucurat.
Si vreo doua saptamani de vacanta bonus.




Tears in the rain…

2018-03-14T08:19:15Z

https://en.wikipedia.org/wiki/Timeline_of_the_far_future

https://en.wikipedia.org/wiki/Timeline_of_the_far_future




Cum merg lucrurile in Africa de Sud

2018-03-14T08:32:39Z

Majoritatea parlamentara din Africa de Sud a decis ieri sa confiste pamanturile fermierilor albi. Cam 75% din suprafata arabila a tarii. Fara despagubire. Pentru ca au fost obtinute prin exploatarea populatiei de culoare. (Aici e foarte mult adevar.) Aceasi poveste s-a intamplat si in Rhodesia in anii ’70. Astfel ca din Perla Africii a ajuns […]

Majoritatea parlamentara din Africa de Sud a decis ieri sa confiste pamanturile fermierilor albi.
Cam 75% din suprafata arabila a tarii.
Fara despagubire.
Pentru ca au fost obtinute prin exploatarea populatiei de culoare. (Aici e foarte mult adevar.)

Aceasi poveste s-a intamplat si in Rhodesia in anii ’70. Astfel ca din Perla Africii a ajuns locul un se cumpara o paine cu milioane de miliarde. Cea mai mare inflatie din toate timpurile.

Pentru cei iubitori de socialism, tineti minte cum aratau cifrele Africii de Sud astazi si comparati-le cu cele de peste 5 ani.
Si apoi spuneti ce lipseste, ca e vorba de acelasi pamanat, aceleasi seminte, aceasi forta de munca.




Universul din nimic

2018-03-14T08:26:13Z

A doua carte citita ieri a fost asta de mai jos, “Universul din nimic”. Fenomenal cate descoperiri au avut loc in fizica particulelor elementare si in cosmologie incepand cu anii ’90. Si nu am putut sa nu ma gandesc la mai multi prieteni sau copii ai unor prieteni care au plecat din tara nu din […]

A doua carte citita ieri a fost asta de mai jos, “Universul din nimic”.

Fenomenal cate descoperiri au avut loc in fizica particulelor elementare si in cosmologie incepand cu anii ’90.
(image)
Si nu am putut sa nu ma gandesc la mai multi prieteni sau copii ai unor prieteni care au plecat din tara nu din saracie. Ci ca sa profeseze. Sa faca ce au dorit, sa isi puna mintea la contributie in marile laboratoare ale marilor companii sau universitati din lumea asta mare.

Intre timp, ca sa il parafrazez pe Ginsberg, aici, la noi:

<< I saw the best minds of my generation destroyed by madness, starving hysterical naked, dragging themselves through the streets at dusk shouting “Muu… Dragnea” >>

http://www.elefant.ro/carti/carte/stiinte/fizica/universul-din-nimic-214803.html




Ne repetam?

2018-03-14T08:29:33Z

Ieri, racit fiind, am citit. Doua carti. 🙂 Prima a fost cea a lui Imre Toth. Mai degraba o cartulie cu gandurile sale despre holocaust si despre antisemitism in genere. Tot ieri a fost Purim-ul. Sarbatoarea eliberarii din captivitatea babiloniana a evreilor. Salutari calduroase tuturor celor care au sarbatorit-o. Si tot ieri l-am vazut pe […]

Ieri, racit fiind, am citit. Doua carti. (image)

Prima a fost cea a lui Imre Toth. Mai degraba o cartulie cu gandurile sale despre holocaust si despre antisemitism in genere.
(image)
Tot ieri a fost Purim-ul. Sarbatoarea eliberarii din captivitatea babiloniana a evreilor. Salutari calduroase tuturor celor care au sarbatorit-o.

Si tot ieri l-am vazut pe domnul Ilan Laufer vorbind si tinand partea PSD-ului. Inclusiv vizavi de actiunile privind justitia. Tinand partea nucleului dur peremist care a devenit acum mainstreamul social-democrat.

Poate gresesc, insa ieri am avut senzatia antisemitismului fara evrei.
Imi pare ca tot esafodajul asta cu sorosisti, cu puterile straine, cu corporatiile care sug sangele poporului, cu fortele oculte care pun bete in roate, cu protocoalele secrete este remodelat dupa antisemitismul anilor ’20-’30, trecand prin ideologia lui Vadim Tudor din anii ’90.

Pana si legarea de Soros (evreu ungur) se potriveste perfect.

Ce face domnul Laufer, fara sa isi dea seama, este sa joace in hora celor care au exact aceleasi atitudini care au generat antisemitismul, cu toate ororile lui.

Ca cineva provenind dintr-o minoritate, dansul ar trebui sa fie mult mai sensibil la tirania majoritatii si la calcarea in picioare cu bocancii a statului de drept, doar pentru ca se poate.

Poate parea ciudat, insa mi-a fost mila de el, auzindu-l cum apara cu aplomb cauza unor tortionari fara rusine.
https://www.libris.ro/a-fi-evreu-dupa-holocaust-imre-toth-HUM978-973-50-4792-4–p885106.html




Iuliu Maniu

2018-03-13T20:56:14Z

Iuliu Maniu. Mort pe 5 februarie 1953, in temnita de la Sighetu Marmației. Astazi se implinesc 65 de ani de la moartea unuia dintre cei mai importanti realizatori ai Romaniei Mari. Mort in temnitele comuniste. Comunistii au preferat sa prezinte Marea Unire ca o chestie care pur si simplu s-a intamplat. Niste oameni s-au strans […]

Iuliu Maniu. Mort pe 5 februarie 1953, in temnita de la Sighetu Marmației.

Astazi se implinesc 65 de ani de la moartea unuia dintre cei mai importanti realizatori ai Romaniei Mari.

Mort in temnitele comuniste.

Comunistii au preferat sa prezinte Marea Unire ca o chestie care pur si simplu s-a intamplat. Niste oameni s-au strans la Alba Iulia si au hotarat ei ca e natural, dupa care au facut o hora.

Doar ca istoria nu a fost asa. Istoria il are in fruntea taberei unioniste pe Iuliu Maniu. El a fost cel care a notificat autoritatile maghiare de decizia ireversibila, incheind orice forma de negociere. El a fost cel mai important sustinator al taberei care cerea sa se proclame unirea imediata. Pentru ca au fost si sustinatori ai ideei unui stat federalizat cu Ungaria, si cei ai unui stat independent, cel putin pentru o vreme.

Faptul ca Maniu a zis “Unire Imediata” ne-a adus pe drumul asta. Poate altele ar fi fost discutiile daca congresul pacii de la Paris ne-ar fi gasit in alta situatie.

Consiliul Naţional Român, convocând adunarea de la Alba Iulia pentru ziua de 1 decembrie 1918, l-a însărcinat pe Iuliu Maniu cu organizarea Adunării naţionale.

Maniu a zis atunci, la 1 decembrie 1918 asa:

“Noi, onorată Adunare Naţională, privim înfăptuirea unităţii noastre naţionale un trimf al libertăţii omeneşti. Noi nu voim să devenim din oprimaţi oprimatori, din asupriţi asupritori. Noi voim să întronăm pe aceste plaiuri libertatea tuturor neamurilor şi a tuturor cetăţenilor. Noi propunem decretarea unirei cu Regatul României a întregei Transilvanii, a întregului Banat şi a întregului teritoriu locuit de Români al Ungariei. Pe aceste teritorii locuiesc însă şi alte neamuri, cu alte însuşiri şi alte tradiţii. Noi nu voim să răpim individualitatea etnică, nici fiinţa naţională a acestor neamuri. Noi nu vroim să răpim limba nimănui, ci vrem ca fiecare om să aleagă liber limba şi credinţa în care vrea să trăiască atât în viaţa lui particulară, cât şi în legătură cu viaţa de stat. Noi nu vrem să verse nimenea lacrimile pe cari le-am vărsat noi atâtea veacuri şi nu voim să sugem puterea nimănui, aşa cum a fost suptă a noastră veacuri de-a rândul.”

Astazi ar trebui sa il comemoram pe acest erou.
Comunistii si urmasii lor nu o vor face niciodata.

Ei vor sarbatori Centenare de mucava, cu sorcove populare si costume traditionale facute pe vapor.
Pentru ca ei nu vor sa cinsteasca numele unor individualitati. Le-ar pune in comparatie micimea morala si intelectuala.

(image)




Carti – top zece personal 2017

2018-03-14T08:40:14Z

Marius zicea sa mai scriu si eu despre ce carti mai citesc, ca poate ajuta la selectiile altora. Asa ca m-am gandit sa iau repede ce am citit in 2017 si sa fac o lista de vreo zece. Nu e un top, ordinea e oarescum la intamplare. 1. The Cultural Revolution: A People’s History, 1962-1976 – […]Marius zicea sa mai scriu si eu despre ce carti mai citesc, ca poate ajuta la selectiile altora. Asa ca m-am gandit sa iau repede ce am citit in 2017 si sa fac o lista de vreo zece. Nu e un top, ordinea e oarescum la intamplare. 1. The Cultural Revolution: A People’s History, 1962-1976 – Frank Dikötter E probabil cartea cea mai buna pe tema revolutiei culturale a lui Mao. Prezinta lucrurile foarte contextualizat. Socanta uneori ca grozavii petrecute atunci. 2. Nothing Is True and Everything Is Possible: The Surreal Heart of the New Russia – Peter Pomerantsev Experientele unui expat britanic in Rusia lui Putin. Cu documentare buna pe artizanii puterii (tehnologii politicii). 3. The Sleepwalkers: How Europe Went to War in 1914 – Christopher Clark Peisajul european dinainte de inceperea primului razboi mondial. Cu accent pe zona Balcanilor. [Aici recomand si The Guns of August, a Barbarei Tuchman] 4. Paris 1919: Six Months That Changed the World – Margaret MacMillan Si cum a fost realizata pacea imperfecta de la finalul WWI. Gasiti acolo niste pasaje deloc magulitoare la adresa emisarilor romani, ca sa mai demitizam lucrurile. 5. No Time to Spare: Thinking About What Matters – Ursula K. Le Guin Gandurile de batranete (jurnal) al unei doamne extrem de curajoase. Pentru mine Ursula Le Guin este acolo, cu Marguerite Yourcenar. 6. A Full Life: Reflections at Ninety – Jimmy Carter Memoriile presedintelui Carter, spuse intr-o maniera foarte directa. Un om absolut admirabil care pe la 90 de ani inca punea osul la treaba in mod concret (in proiectele de construire locuinte pentru cei in nevoie). 7. Here – Wisława Szymborska  Un volum de poezii foarte puternic. Szymborska a luat premiu Nobel acum vreo 20 de ani, zicandu-se ca i l-a suflat lui Bob Dylan (care a luat pana la urma in 2016). E buna, foarte buna. 8. October: The Story of the Russian Revolution – China Miéville Miéville este scriitor britanic de fictiune (un soi de fantasy oniric/slipstream numit weird fiction), dar cartea asta e non-fiction. Omul este declarat de stanga, eu am cateva rezerve punctuale fata de interpretarile lui, insa este o prezentare foarte buna a anului revolutiei bolsevice. Si din care poti afla multe despre mecanica unei revolutii. De asemeni f buna ca si prezentare a contextului (miscarile revolutionare de la inceputul secolului, razboiul, etc). 9. The Vital Question: Energy, Evolution, and the Origins of Complex Life – Nick Lane O extraordinara carte de biologie evolutiva despre “singularitatea” evolutiva, sa zic asa. Momentul incipent al trecerii de la inanimat la animat. Merita citita. Partea de inceput destul de complicata de urmarit (sau asa a fost pentru mine – a trebuit sa o citesc de vreo 3 ori primele 100 de pagini) insa chiar merita. 10. American War – Omar El Akkad Un roman de fictiune speculativa despre un nou razboi civil american. Extrem de citibila, dar foarte profunda. Despre refugiati, despre moarte, despre oamenii simpli si cat de usor isi pot pierde visurile si scopul in viata, pentru mai multe generatii. [...]



Multumiri pentru FiecareVot

2017-01-03T18:12:53Z

  S-a creat cumva ideea (fake news 😀 ) ca eu as fi foarte responsabil de treaba cu FiecareVot. Este 99% fals. Daca e sa fi facut ceva, eu sunt doar ala nebunul care am aruncat niste pietre. Dar inteleptii care le-au prins si care au facut un castel din ele sunt alti oameni. Mult […]  S-a creat cumva ideea (fake news ) ca eu as fi foarte responsabil de treaba cu FiecareVot. Este 99% fals. Daca e sa fi facut ceva, eu sunt doar ala nebunul care am aruncat niste pietre. Dar inteleptii care le-au prins si care au facut un castel din ele sunt alti oameni. Mult mai buni decat mine. In primul rand (si cu riscul de a-mi aprinde paie in cap) este un om fara de care lucrurile nu s-ar fi intamplat, in mod garantat. Omul asta se numeste Cosmin Pojoranu. E omul care, in momentul in care am inceput sa vorbesc despre necesitatea de a aduce oameni in zona civica, a prins ideea din zbor. Si ne-a dat sediul lor (Colivia @Funky Citizens) pentru prima intalnire, la inceputul lui Iunie. Si pentru a doua, a patra (a treia a fost la CENTRAS – thx Vio Micescu si Dana Ilea) si pentru urmatoarele. Si, mai important, ne-a dat din berile lor E omul care a jucat pe tot terenul. De la notat idei, la calmat spiritele, de la sustinut partea de comunicare, la produs videourile si infografice, la scris material, la cautat oameni, la tinut la Funky initiativa in Noaptea ONG-urilor, la filtrate si acreditat observatori. Si la multe altele care imi scapa. Al doilea in lista asta este Septimius Parvu – de la ExpertForum. Care s-a inhamat la drum, desi aveau deja multe alte chestii pe cap, fara bugete, fara discutii interminabile, doar din dorinta pur altruista de a face o chestie pentru binele comun. Ei doi sunt oamenii carora li se datoreaza reusita. Apoi e vorba de colegii lor (Elena si Alina Calistru, Radu, Andrei, Cezara) care au facut in ultimele doua saptamani munca care initial ar fi fost alocata unui numar de minim 10 persoane. Filtrare, alocare, verificare, realizare de acreditari, trimitere prin posta, 48 de ore non stop in sambata si duminca votarii la call-center si multe altele. Colegilor de la CRC – COnstanta  si CSD – Cluj: Cosmin Barzan si George Jiglau. Cele doua organizatii regioanale care au facut observare alaturi de Expert Forum si Funky Citizens. E vorba de Maria Krausse (Observator Electoral) care a avut un rol absolut decisiv in partea training si de support al observatorilor. Ea a realizat newsletterele saptamanale, ea a tinut sesiunile de training, ea a contribuit la manuale, la alocare, la call-center. O persoana extraoridinar de profesionista si in acelasi timp cu un simt al umorului. (Si mai vorbim si de benzile desenate ca support de manual, next time ; ) E vorba de Eugen Erhan, Gabriela Kojecki si  Razvan Diaconu care au facut partea e vizualuri si HTMLizare, e vorba de Victor si de Bogdan care s-au ocupat de programare (multumim guys pentru toate noptile in care v-am frecat in stanga si in dreapta). E vorba de oamenii  de la Code 4 Romania (Bogan Ivanel, Olivia Vereha, Bogdan Vizureanu si toata gasca de acolo) care au stat inchisi cu cheia in hub in cele 2 weekenduri dinainte de alegeri (desi unii aveau obligatii familiale) si au programat o aplicatie care a functionat absolut magnific. E vorba de Sanda Foamete, de Adela Rapeanu, de Monica Badiu care au lucrat pe comunicare – sorry ca nu am putut sa ducem la sfarsit chiar toate ideile. E vorba de Catinca care a tinut sus pagina de Facebook. E vorba de multi alti care mai mult sau mai putin, si-au da[...]



doi nebuni tineri in suflet

2016-09-23T22:20:20Z

class='youtube-player' type='text/html' width='720' height='435' src='http://www.youtube.com/embed/KGSP9ZPWURw?version=3&rel=1&fs=1&autohide=2&showsearch=0&showinfo=1&iv_load_policy=1&wmode=transparent' allowfullscreen='true' style='border:0;'>




Prietene

2016-03-31T18:30:23Z

Prietene, sa stii ca desi multe s-au schimbat de acum 14 ani, unele lucruri raman la fel. De pilda, Radlerul e la fel de prost. 🙂 Am luat unul, sa beau cu tine in minte, cu voi in minte, ca atunci, niste copiii saraci la Viena (tu radeai de noi ne spuneai ca suntem mult […]

Prietene, sa stii ca desi multe s-au schimbat de acum 14 ani, unele lucruri raman la fel. De pilda, Radlerul e la fel de prost. (image) Am luat unul, sa beau cu tine in minte, cu voi in minte, ca atunci, niste copiii saraci la Viena (tu radeai de noi ne spuneai ca suntem mult mai saraci decat chelnerii carora voiam sa le lasam bacsis), dar care voiau sa faca si visau, ca atunci pe straduta aia de langa Dom, exact marca aia, Ottakringer, crezand ca pot pentru o clipa sa dau timpul inapoi si cumva l-am dat, am simtit acelasi gen de racoare de seara de august, placuta, cand simti ca vine toamna si simti nerabdarea sa mergi sa faci ce ai de facut, acelasi fel de febra musculara de la plimbat toata ziua si mai ales acelasi gust de pipi de diabetic care ne-a facut sa lasam jumatate in pahare si sa mergem sa ne plimbam in continuare ca asta stiam noi sa facem sa mergem, si la propriu si la figurat, si m-am gandit si la podul ala de la Praga din alt august cand am baut o alta bere cu toti trei si am mai mers un pic, un alt pod care pentru mine nu o sa mai fie niciodata sau cel putin nu o sa mai fie din aceasi textura, din claritate multumita, de tinerete nu fara griji dar detasata, de moment lung, nici de clipa, nici de insiruire. Prietene, multumesc.

PS Am dat la flori jumatatea de radler care mi-a prisosit. Sper ca muscatei ii va prii. Daca se ofileste, inseamna ca, atunci, noi trei am avut dreptate sa lasam jumatate pe masa, nu e o chestie de subiectivism si acquired taste.




Cum sa te uiti la Netflix in Romania. Sau la Hulu

2015-10-13T08:28:25Z

De cateva saptamani sunt fan Netflix. La fel si Daria, care acum e multumita ca poate sa vada toate desenele posible (a nu se intelege ca se uita non-stop, ci ca poate sa aleaga dintr-un set de chestii misto, multe dintre ele educative). Oricum mult mai bune decat tampeniile de egg/toy unpacking de pe Youtube. […]De cateva saptamani sunt fan Netflix. La fel si Daria, care acum e multumita ca poate sa vada toate desenele posible (a nu se intelege ca se uita non-stop, ci ca poate sa aleaga dintr-un set de chestii misto, multe dintre ele educative). Oricum mult mai bune decat tampeniile de egg/toy unpacking de pe Youtube. Plus ca ai documentare misto despre natura nu doar Asii amanetului, Regii tirurilor, Magnatii motocicletelor, Imparatii imobiliarelor, Catastrofe aeriene, dezastre navale si alte emisiuni cu un inalt continut stiintific, de pe asa-zisele posturi de documentare din .ro Asadar, cum se face? 1. Iti faci un cont pe un site de tipul DNS unblocking service. Eu am ales AdFreeTime. Costa $2/luna si mascheaza requesturile pe DNS-urile providerilor de continut (gen Netflix, Hulu, Spotify) astfel incat sa para ca vin din USA (sau din alte zone). Exista multe alte variante, unele pe mai multi bani, altele gratis. O comparatie a diverselor servicii aici. 2. Pui respectivul DNS in router (in locul setarii automate care ia DNS_ul providerului de internet). Eu am un router Asus –>> Advance Settings > WAN > Internet Connection 3. Apoi ti-l activezi pe IP-ul tau. La AdFreeTime, e o zona numita SelfService pentru asta. Evident, cand se schimba IP-ul (ex, restartare modem, cadere curent etc) se face din nou actualizarea. Oricum, te anunta AdFreeTime asta. Adica, atunci cand incerci sa intri pe Netflix si nu ai IP-ul activat la ei te baga in sectiunea self-service. Evident, daca ai setat deja DNS-ul. 4. Iti faci cont pe Netflix folosind un stat, o localitate si zip code-ul (codul postal) aferent. Nu se fac verificari la nivel de strada or smthg. 5. Atentie: Netflix ofera un trial de 30 de zile insa trebuie sa introduci o modalitate de plata. Cardurile romanesti nu merg. Poti insa sa platesti cu un cont de Paypal (chiar daca cardul anexat contului este romanesc). 6. Eu am platit pretul de Netflix US ($8 –> se va mari in curand la $9/luna).  Pe de alta parte sunt regiuni unde e ceva mai ieftin ($1-2). In teorie se poate incerca varianta realizarii unui cont cu o adresa din tara respectiva, pentru ca ulterior oricum se poate schimba regiunea cu AdFreeTime sau alt serviciu similar. 7. Daca vi se pare cam aiurea pentru privacy sa faceti toate requesturile de DNS printr-un provider mai ciudat (as opposed to RDS, Google etc) se poate seta respectivul DNS doar pe device-urile utilizatate (tableta, telefon, televizor, stick Roku etc) 8. In momentul asta Netflix ar trebui sa mearga in browserul calculatorului. Si sa puteti face cast pe televizor, Chromecast etc. 7. Instalarea pe televizor smart. Eu am un Samsung smart TV. Aplicatiile din sectiunea de smart sunt localizate pe Romania (Digi, Voyo, Gandul, Prosport etc + unele globale). Nu are insa Netflix, Hulu, Spotify, Pandora etc. Ca sa instalati aceste aplicatii trebuie sa schimbati regiunea televizorului pe USA. Am gasit un tutorial video care explica cum se face asta (e o combinatie de butoane pe un anumit ecran din setarea televizorului). Daca nu merge din prima, incercati de cateva ori (la mine asa a functionat). Dupa ce schimbat[...]



Dumneavoastra, bolshevicul

2015-06-04T19:45:40Z

Domnule Ion Iliescu, Pe peretele din fata cancelariei liceului pe care l-am absolvit amandoi, Spiru Haret, se afla patru placi de marmura. Trei placi comemoreaza moartea a trei tineri in Revolutia din decembrie ’89. A patra e pentru Andrei Frumusanu, mort in mineriada din toamna lui ’91. Vietile insumate traite de cei patru fac 81-82 de ani. […]Domnule Ion Iliescu, Pe peretele din fata cancelariei liceului pe care l-am absolvit amandoi, Spiru Haret, se afla patru placi de marmura. Trei placi comemoreaza moartea a trei tineri in Revolutia din decembrie ’89. A patra e pentru Andrei Frumusanu, mort in mineriada din toamna lui ’91. Vietile insumate traite de cei patru fac 81-82 de ani. Mai putin cu 3-4 ani decat ati trait dumneavoastra pana acum. Nu imi fac iluzii ca veti citi aceasta scrisoare. Iar daca prin absurd o veti citi, nu imi fac iluzii ca o veti intelege. Si totusi o scriu, in urma postului dvs de pe blogul personal. Domnule Ion Iliescu, m-am uitat la interviul cu dumneavoastra de pe Digi24, cu ocazia aniversarii a 25 de ani de la Revolutie, si m-a uimit vitalitatea dumneavoastra. Si mai ales certitudinea ca intotdeauna ati avut dreptate si ati facut ceea ce trebuie. E uimitor cum cineva care a trait atat de mult (si are suficienta inteligenta si a dus-o suficient de bine incat sa treaca de nevoile cotidiene, incat sa aiba cel putin teoretic timpul si starea sa isi chestioneze propriile decizii si judecati) poate sa dea explicatii complete atat de senin. Sa nu aiba nici macar o unda de indoiala. Sa nu accepte nici macar o secunda ca a gresit.  Cumva, va invidiez pentru aceasta capacitate. Cumva eu, de la mai putin de jumatatea varstei dumneavoastra ( de la o varsta la care dumneavoasta erati un aparatchik in plina ascensiune, Ministru al Tineretului intr-o Romanie comunista, copartas la putere al lui Ceausescu) nu am aceeasi certitudine in deciziile marunte pe care le-am luat. Cumva nu as putea sa am aceeasi seninatate pe care dumneavoastra o afisati public cand vorbiti despre Revolutie, Mineriade, patrulatere rosii, etc. Domnule Iliescu, ca multi dintre colegii mei de generatie, tin minte acel “… si ultimul pe lista, cu voia dumneavoastra, Ion Iliescu”. Sau “Ceausescu a intinat idealurile comunismului”. Sau “Domnule Iliescu, credeti in Dumnezeu?” (Si spun asta ca agnostic, ca om care e revoltat de abuzurile Bisericii, abuzuri pe care tot dumneavoastra le-ati aprobat tacit.) Domnule Iliescu, ca multi dintre colegii mei de generatie am ales sa imi creez patratica mea de prosperitate si liniste, intelegand ca sfera publica fusese acaparata de acolitii dumneavoastra. Multi dintre noi am inteles, la varsta la care dumneavoastra erati scolit la Moscova in virtutiile si idealurile socialismului stiintific, ca singura cale – grea, nasoala, de rahat – sa faci ceva e sa tragi tare, sa muncesti mai mult. Sa mergi in Romania creata de dumneavoastra ca un somon in contra curentului. Cam asta am fost noi, domnule Iliescu. Niste somoni care s-au ciocnit cu capul de pietre toata tineretea noastra. Pentru ca planctonul bun era acaparat de balenele create de dvs. Iar ursii mai bagau laba in rau si se mai alimentau cu vreun somon mai gras cand simteau ca e le e foame si ca merita efortul. Domnule Iliescu, v-ati intrebat vreodata de ce domenii precum IT-ul, serviciile creative sau filmul sunt in Rom[...]



pentru Maruan

2015-04-09T07:34:35Z

Draga Maruan, Nu ne stiam asa de bine. Doar vreo cateva intalniri, prima in interes profesional, urmatoarele legate de moartea mamei tale. Patru-cinci intalniri intr-un interval de vreo doi ani. Si cateva discutii telefonice sau pe Facebook. Si totusi cred ca eram prieteni buni. Cred ca si tu ai fi raspuns la fel daca te-ar […]Draga Maruan, Nu ne stiam asa de bine. Doar vreo cateva intalniri, prima in interes profesional, urmatoarele legate de moartea mamei tale. Patru-cinci intalniri intr-un interval de vreo doi ani. Si cateva discutii telefonice sau pe Facebook. Si totusi cred ca eram prieteni buni. Cred ca si tu ai fi raspuns la fel daca te-ar fi intrebat cineva. Nici macar nu stiu daca impartaseam aceleasi valori, acelasi sens al cuvantului cunoastere sau adevar sau a altor porcarii de genul asta. Dar cred ca era o empatie reala. Stateam cu tampeniile alea de tigari in gura, inainte sa mergem la cimitir la mama ta, sau inainte sa pornim inapoi spre oras, sau dupa ce te lasam inapoi in Ceasornicului, si fumam 3-4 si vorbeam. Si ne propuneam sa stam mai mult, sa vorbim mai mult pentru ca aveam ce. Sa vii la noi, sa gatim, sa stam la povesti lungi. Apoi ai decis sa pleci de la munca, sa incerci altceva, sa faci saltul, sa iti traiesti viata. Si nu ai reusit. Reuseste cineva cu adevarat sa iti traiasca viata si visele? Mai ales cineva teribil de inteligent, asa cum erai tu? Reuseste cineva sa isi atinga limitele intr-o existenta limitata? (Aici stiu, ca daca ai mai fi, ar fi inceput o discutie foarte interesanta intre noi, in punctul asta. Interesant e ca tu, in ciuda tuturor problemelor tale, in ciuda singuratatii si a insingurarii, erai cel optimist in discutii. Cumva  strategia ta era inocenta. Fara sa fii naiv, aveai curajul inocentei. Majoritatea celor cat de cat inteligenti abordeaza ca strategie de supravietuire pozitia sceptica, mizantropica, retinuta, cinica chiar. Tu erai inocent. Alegeai sa vezi lucrurile din lumina buna. Si apropo de lumina si de scepticism, mi-as dori din tot sufletul sa cred ca acum esti in lumina. Dar scepticul agnostic din mine, lucidul cica, crede  ca acum esti doar un trup pe masa din capela aceea din biserica adventista, unde acum 2 ani se afla trupul distrus de boala al mamei tale, pe masa aceea unde corpul sta singur, fara nimeni apropiat care sa fie sfasiat de durere, al carui sens al vietii sa se fi sfarsit o data cu tine, pe masa aceea pe care peste cateva ore o vor vedea niste prieteni – ca mine, prieteni buni in sensul ca au tinut sincer la tine, dar nu atat de buni incat sa nu-si traiasca Pastele cum trebuie, poate doar sa verse un strop de vin la masa, pentru tine si pentru ceilalti care au trecut – ce ironie, ingropat in joia mare, cred ca aveai si 33 de ani.) Cumva ma simt vinovat fata de tine. Ma simt vinovat ca nu am insistat mai mult in momentele tale de singuratate – sigur, intotdeauna exista scuza aia de omnivor,  aveam si eu greutatile mele, presiunile si pierderile mele – ca nu am spus mai des hai la noi, stai mai mult de cateva ore, stai un weekend daca doresti, fii cu noi, fii in lume, nu in capul tau. Cumva ma simt vinovat ca nu am trecut ieri sa te vad la capela aia, atunci cand probabil nu era nimeni in jur, doar fratii si surorile de credinta ai mamei tale, nici nu stiu in ce credeai tu, daca erai adventist sau agnostic, de fapt nici nu conteaza prea mult, po[...]









Transferuri externe din cont in cont (mult) mai ieftine

2015-03-16T08:02:17Z

Tudor mi-a zis sa scriu despre cum a decurs utilizarea TransferWise.com, asa ca ma supun. 1. Trebuia sa transfer 230 euro in Grecia (avans cazare). Transferul trebuia sa fie intr-un cont bancar (nu mergea Paypal sau ceva similar). O simulare de transfer bancar EURO-EURO arata comisioane de 26 euro (asadar peste 10% din suma). Plus […]Tudor mi-a zis sa scriu despre cum a decurs utilizarea TransferWise.com, asa ca ma supun. 1. Trebuia sa transfer 230 euro in Grecia (avans cazare). Transferul trebuia sa fie intr-un cont bancar (nu mergea Paypal sau ceva similar). O simulare de transfer bancar EURO-EURO arata comisioane de 26 euro (asadar peste 10% din suma). Plus ca daca i-as fi cumparat din lei as fi primit un curs prost (ca la toate bancile mari). 2. In interesul optimizarii sistemului bancar (probabil 15% se percepea pe vremea cand Venetia era regina comertului, pe la 1200-1300, ca sa transferi o suma din Venetia in Crimeea in aur, prin furtuni si cu riscuri de a te intalni cu piratii) am zis sa fac un efort si sa gasesc o solutie rationala. Stiam ca vazusem un startup pe tema asta lansat de oamenii de la Skype dar uitasem numele. Noroc cu Alexandru Zodieru care mi l-a amintit. Pe scurt: 1. Facut cont. 2. Banii se transfera in lei in contul bancar Transferwise (in Romania au un cont la Raiffeisen), iar de acolo se convertesc in euro (probabil pe sistemul de licitatii valutare, la un curs bun pentru toata lumea), dupa care se platesc beneficiarului (probabil dintr-un cont in euro din Grecia). Ii poti transfera prin ebanking, normal. 3. Pentru a acoperi eventualele variatii de curs iti cer un depozit (default era 3% dar poti schimba limita) astfel incat transferul sa se faca in mod sigur (daca ai nevoie sa platesti o suma fixa). Iar daca nu sunt variatii, sau este in favoarea ta acea diferenta, se refundeaza in contul tau bancar dupa finalizarea transferului. 4. Mie mi-au cerut sa depun (prin ebanking) suma de 1068 lei dintre care 31.64 ron (6.9 euro estimativ) sunt acea rezerva, pentru a transfera 230 E. Suma includea comisioanele lor. EI listau comisioanele pe la vreo 11.5 lei. 5. Acum socotelile. Daca cumparam lei de la banca si apoi transferam in euro as fi dat pentru 256 euro (230 + 26 e comisioane) 1153 RON (la cursul de cumparare pe care il ofera banca azi – 4.5072) Diferenta minimala (asumand ca nu mai recuperez nimic din acea rezerva pentru acoperirea variatiei) este de 85 lei (adica vreo 18-19 euro) Diferenta maximala (asumand ca imi recuperez in intregime acea rezerva) este de 116 lei (adica vreo 25 euro) So e vorba de o economie considerabila daca ne raportam la suma trimisa (8-12% din suma). Sistemul zice ca banii vor ajunge miercuri la destinatar in cont ceea ce este absolut similar cu plata externa directa (din cont euro in cont euro) Acum astept sa primesc mesjul ca plata s-a finalizat si sunt un client multumit. Si un link de refferal care ofera comisioane 0 la primul tansfer: https://transferwise.com/u/8439d   [...]



Gala Premiilor Participarii Publice

2015-02-24T09:36:47Z

In fiecare an dau o mana de ajutor cu jurizatul la mai multe festivaluri/gale/premii (in principal din industriile de unde imi mananc painea si imi cumpar cartile). Dar cea mai asteptata competitie e de departe Gala 3P – Premiile Participarii Publice organizate de Centrul De Resurse pentru Participare Publica. Pur si simplu simt ca se […]

In fiecare an dau o mana de ajutor cu jurizatul la mai multe festivaluri/gale/premii (in principal din industriile de unde imi mananc painea si imi cumpar cartile).

Dar cea mai asteptata competitie e de departe Gala 3P – Premiile Participarii Publice organizate de Centrul De Resurse pentru Participare Publica.
Pur si simplu simt ca se poate cand citesc toate povestile oamenilor astora care au luptat la deal cu sistemul si au facut chestii reale (nu doar proiecte de imagine, ci schimbari de legislatie, de proceduri administrative sau de mentalitati).

Exista o legenda hasidica care spune ca lumea, bunastarea ei si mai ales integritatea ei morala, se bazeaza pe un numar mic pe oameni – pe treizeci si sase de intelepti anonimi, oameni normali, cu preocupari normale, poate chiar umili ca averi materiale, insa care fac ca firul acestei lumi sa se deapene firesc. Oameni care nu se cunosc intre ei, ale caror fapte bune nu le cunosc decat cei din jur, ale caror vieti sunt lipsite de emfaza sau falsa stralucire.

Ei sunt mai importanti decat regii si magnatii, decat artistii si filosofii, decat mai marii bisericilor sau mai marii afacerilor.

Cam aceasta e si miza Galei 3P – sa-i gaseasca pe acei oameni care isi fac treaba bine, pe acele organizatii care creaza realmente o viata mai buna pentru cei din jur, pe acei jurnalisti care vorbesc despre “plicticosul” bine si nu despre “fascinante” mondenitati si sau scandaluri de presa. Si sa nu le schimbe viata. Sa nu-i faca vedete sau simboluri. Doar inspiratie pentru ceilalti. Sa ii lase apoi sa isi continue lucrarile in acelasi ritm si cu aceasi dorinta de a face bine.

Si mai sunt doua chestii pentru care imi place sa jurizez la gala 3P. In primul rand, citind toate proiectele inscrise (in care multe din activitati sunt doar schitate, nu supraevaluate ca in alte situatii) ma umplu de optimism – mai putine forme, mai mult fond. Chiar vine primavara si la mine. Iar in al doilea rand, niciodata nu ma tem ca vor exista situatii intalnite in gale din domeniul comercial, in care cei care nu au castigat sunt cumva vexati, considerand ca ar fi meritat mai mult. Pentru ca toti inscrisii la Gala 3P sunt facuti din materialul inteleptilor – stiu ca important e sa faci ceva, nu sa primesti o medalie pentru aceasta.










un martian prea extim

2014-02-28T09:59:53Z

The Martian – Andy Weir Are Tournier o cartulie de ganduri numita Jurnal extim. Adica inversul unui jurnal intim – de ganduri – un fel de jurnal de intamplari, de lucruri exterioare care iti trec prin fata ochilor. Si tot Tournier are o repovestire a lui Robinson Crusoe, axata in primul rand pe gandurile, nu […]The Martian – Andy Weir Are Tournier o cartulie de ganduri numita Jurnal extim. Adica inversul unui jurnal intim – de ganduri – un fel de jurnal de intamplari, de lucruri exterioare care iti trec prin fata ochilor. Si tot Tournier are o repovestire a lui Robinson Crusoe, axata in primul rand pe gandurile, nu faptele naufagiatului, si apoi pe relatia lui cu Vineri. Cu alte cuvinte, de data asta un jurnal intim al lui Robinson. Dar sa revenim la martianul nostru, sau mai degraba a lui Weir. Si istoria cartii si istoria din carte sunt doua exemple de exceptionalism american. In sensul bun. Istoria cartii intai: Weir a vrut sa scoata o carte cat mai realista despre planeta Marte. A scris-o, a fost refuzat, a pus-o pe Amazon in regim de self-publishing, s-a bucurat de succes, au fost cumparate drepturile de o editura, apoi drepturile pentru film de Twentieth Century Fox.  SI chiar cred ca va iesi un film bun (eu imi inchipui un mix intre Gravity  – long shots – si Apollo 13). Povestea din carte in doua cuvinte: in a treia expeditie pe Marte un astronaut ramane abandonat pe planeta (accident + furtuna de nisip, nimic macabru – gen mioritza :)) . Are la dispozitie baza expeditiei plus uneltele si consumabilele aferente. Care nu ajung insa pentru cele 900 de zile pana la misiunea urmatoare. Si omul nostru face tot ce ii este cu putinta ca sa ajunga la liman. In cea mai mare parte a timpului singur, fara comunicare cu Pamantul. Totul scris foarte stiintific, foarte detaliat, atat de detaliat incat ti se pare ca urmaresti un documentar nu o fictiune. Din punctul asta de vedere este o carte excelenta. Un juvenile care poate sta alaturi de Robinson Crusoe sau de Insula Misterioasa a lui Jules Verne. Sa spunem ca retinerile mele sunt la nivelul al doilea al lecturii: contextual, psihologic, de trairi interioare. Omul nostru nu se gandeste deloc la el insusi, nu se plange, nu il apuca crize de furie, nu se gandeste la femei, nu se masturbeaza, nu are fantezii, nu are zile de disperare, nu are dorinte ciudate etc. Totul este din punctul A in punctul B, fara ocolisuri, fara abateri, fara intoarceri. Nu stim nimic despre cum era omul inainte de misiune, ce voia el sa faca cu el. Nu gasim o meditatie despre chestiunile curente ale timpului, privite din perspectiva lui Marte. Daca va aduceti aminte de scena aia din cronicile lui Bradbury, scrise in anii ’50, cand oamenii de culoare se incoloneaza sa plece pe Marte veti intelege ce vreau sa spun. E asadar un soi de documentar fictional. Un what if in stilul Discovery. Si din punctul asta de vedere e excelenta. Mi-as fi dorit insa sa aiba mai mult univers interior. Si nu in genul cartilor lui Saul Bellow, nu asa – nu imi inchipui ca un astronaut are acelasi gen de vaicareli si auto-compatimiri ca un intelectual frustrat, speriat, timorat. Dar are totusi [...]



numere, litere si povesti

2014-02-24T14:49:39Z

Mi-au placut intotdeauna numerele mari. Sau, mai bine spus, m-au fascinat. Pentru ca in egala masura le gasesc minunate si infricosatoare. (Si, de aici, in fascinatia pentru numerele mari a venit si afinitatea fata de Borges si pentru Leibnitz. Ca nota, cu totii ne definim “filiatia” spirituala prin colosi, dar mi se pare ca genul […]Mi-au placut intotdeauna numerele mari. Sau, mai bine spus, m-au fascinat. Pentru ca in egala masura le gasesc minunate si infricosatoare. (Si, de aici, in fascinatia pentru numerele mari a venit si afinitatea fata de Borges si pentru Leibnitz. Ca nota, cu totii ne definim “filiatia” spirituala prin colosi, dar mi se pare ca genul asta de chestii tin mai degraba de structuri de profunzime, decat de lecturi sau de capacitate intelectuala. Si la taverna din satul X sunt tarani nominalisti si tarani realisti care repeta in alta forma disputele scolastice, doar ca subiectul aparent e politica, fotbalul sau primarul.) Cand eram mic, foarte mic, aveam teoria ca daca universul e infinit (cum credeam atunci) atunci practic orice iti inchipui exista in realitate undeva. Si asta ma facea sa vreau sa imi inchipui lucruri. Oricum, nici acum nu fac diferenta foarte mare intre a inventa si a descoperi (si d-aia mi se pare ca platonicienii de orice culoare ar fi ei au dreptate, lucrurile exista de la inceputul timpului, nimic nu e nou sub soare). D-aia imi place de exemplu Gaiman, cu Sandman-ul lui, cu Cartea aia a Eternitatii, cu poteca birfurcata luata de la Borges. D-aia mi s-a parut fabuloasa imaginea aia din primul numar din noul Sandman (Sandman: Overture) in toti Sandmenii se aduna intr-un loc, cel uman si cel floare, cel abstract (cross intre Miro si Dali?), motanul cel mare si toti ceilalti. Trebuie sa pun neaparat o imagine ca sa explic despre ce e vorba, chiar daca e discutabil dpdv copyright. Si tot cand eram mic obisnuiam sa numar cand nu voiam sa dorm. Stiu momentul cand am ajuns pentru prima data la o mie. Il stiu, desi au trecut mai mult de 30 de ani, mai bine decat stiu lucruri care s-au intamplat in ultimii ani si care, cel putin obiectiv, vorbind sunt mai importante. Si d-aia imi place interpretarea aia a lui Everett a mecanicii cuantice – cu lumile multiple. E o forma de consolare acolo – undeva continuam sa fim alaturi de oameni dragi, chiar daca aici au plecat. Si nu ma amagesc ca ar exista cea mai buna dintre lumi, ci doar cai alternative de a parcurge o bucata de timp mai mare sau mai mica. Desi poate uneori ma gandesc ca poate va fi si un Omega point in care vom fii cu totii iar. Dar agnosticul din mine il alunga pe gnosticul din mine, zicandu-i ca e irelevant, oricum tu nu iti mai stii gandurile de acum 15 ani, nu mai esti cel de acum 20 de ani si poate nici cel de acum 5 ani, cum ai putea sa fii atat de extins in timp si totusi sa fii tu. E complicat cu numerele astea mari si povestea cu eternitatea si nemurirea e o mare pacaleala culturala vestica De fapt nici nu mai stiu ce voiam sa scriu. Voiam sa scriu despre o carte cu sute de mii de miliarde de poeme si totul doar in 10 pagini, si despre o povestire care mi-a placut mult acum cateva zile – [...]



o poveste prozaica cu birocratie si arta

2014-02-20T13:15:10Z

Povestile de genul asta le stim cu totii: tipicul conflict intre birocratia care face lucrurile “asa cum trebuie facute”  (fara sa mai conteze ca la origine “trebuie” insemna vointa oamenilor) si arta – in aparenta fragila, in realitate avand aceasi robustete si tenacitate ca buruienile salbatice (pentru ca arta adevarata e o buruiana salbatica, nu […]Povestile de genul asta le stim cu totii: tipicul conflict intre birocratia care face lucrurile “asa cum trebuie facute”  (fara sa mai conteze ca la origine “trebuie” insemna vointa oamenilor) si arta – in aparenta fragila, in realitate avand aceasi robustete si tenacitate ca buruienile salbatice (pentru ca arta adevarata e o buruiana salbatica, nu o floare de sera/supermaket).  Nu exista final niciodata, exista doar batalii castigate de o parte si de alta. Si intre timp, viata trece si pentru artisti si pentru birocrati. Asadar, chiar ieri, la Social Media Summit spuneam cuiva ca de fapt mie mi-ar placea sa locuiesc intr-un oras mai mic, de pilda la Sibiu. Intr-un loc unde oamenii sunt mai asezati, mai domoli, in care poti sa iti cunosti vecinii mai bine si sa te bucuri mai bine de lucrurile alea marunte care compun viata. Si mai ales in care poti sa iti cresti copiii mai frumos. Si pentru ca lucrurile se leaga in moduri nebanuite, astazi un prieten mi-a povestit despre o chestie din Sibiu. Omul s-a mutat inapoi la Sibiu, dupa multi ani de stat in Bucuresti, tocmai pentru a trai o viata mai normala si pentru a-si creste copilul mai frumos. Povestea e simpla, asa cum spuneam mai sus: in centrul istoric al Sibiului, la o aruncatura de bat de Piata Mare, se afla un Liceu de Arta. Cu  olimpici, cu seriozitatea de mica Viena, cu elevi mici si mari care invata muzica si artele plastice. Cladirea in care se afla respectivul liceu a fost revendicata si obtinuta in instanta de Biserica Evanghelica, anul trecut. Partea buna e ca Biserica Evanghelica nu vrea sa scoata liceul din spatiu (legea prevede mentinerea destinatiei unui spatiu revendicat pe o perioada de 10 ani). Partea si mai buna e ca nici macar nu vrea chirie pentru urmatorii 3-4 ani, pana in 2018. Partea inca si mai buna e ca parintii celor 400 de copii ar fi oricum dispusi sa scoata niste bani din buzunar si sa plateasca chiria pentru acel spatiu, daca proprietarul ar dori act lucru. Si aici povestea ar trebui sa se incheie, in esenta: exista un acord de vointa al partilor implicate si toata lumea e fericita. Sau ar trebui sa fie. Partea nasoala e ca in mod legal chiriasul nu este liceul in sine sau consiliul parintilor. E Consiliul Local. Iar Serviciul Scoli din Consiliul Local spune in esenta asa: putin ne intereseaza ca voi sunteti de acord sa o lasati asa, noi decidem sa nu mai incheiem contract de inchiriere cu proprietarul (Biserica Evanghelica) chiar daca aceasta ar fi pe o valoare pur nominala (1 leu/luna, sa spunem). Decidem in schimb sa mutam liceul din centru intr-o zona periferica. In spatiul unde exista alt liceu (care a fost comasat/mutat la un al treilea). Spatiu e intr-o zona industriala si detinut de Biserica Ortodoxa (chia[...]



we were young

2014-01-28T10:30:53Z

Fix acum 12 ani, pe 28 ianuarie 2002, cu Emil si Ionut, am inceput sa vorbim si apoi sa lucram la ceea ce urma sa fie Treeworks. Lucram seara sau in weekend, de la mine de acasa, ca sa strangem niste banuti ca apoi sa ne dedicam full time. Ne intelegeam atat de bine, de […]

Fix acum 12 ani, pe 28 ianuarie 2002, cu Emil si Ionut, am inceput sa vorbim si apoi sa lucram la ceea ce urma sa fie Treeworks. Lucram seara sau in weekend, de la mine de acasa, ca sa strangem niste banuti ca apoi sa ne dedicam full time. Ne intelegeam atat de bine, de fapt tot timpul ne-am inteles atat de bine, incat 99% dintre decizii se luau atat de usor, fara discutii interminabile, aproape telepatic.

Am pus fiecare cate 85 de dolari pe un card (RIB) pentru a plati hostingul si pentru alte cheltuieli ce urmau sa apara. Mai il am si acum in portofel. Desi nu l-am mai folosit de 10 ani il reinnoiesc de fiecare data la 3 ani (tocmai m-au sunat zilele astea sa-l reinnoiesc a treia oara). E un talisman. Sau poate ceva din viata anterioara sau din viata altui Catalin (mai bun) pe care il mostenesc cu numele.

Am plecat de la joburile nostre undeva prin martie, dupa ce am reusit sa strangem 1700 usd din ce am lucrat. De fapt stiu exact ziua, am inceput cu o zi inainte de ziua lui Emil, 31 martie, ne-a facut cinste la Papa-bun cu masa de pranz dupa ce am luat cele trebuincioase pentru a incepe o firma – mai exact niste oale, cutite, fund si alte chestii din Obor, pentru ca fondatorii trebuie sa stea cat mai mult timp la munca si sa manance ieftin, cat mai ieftin – in primele luni veneam cu mancare de acasa, faceau mamele pe rand). In vinerea dinainte am platit cred ca 600 usd pentru chirie (3 luni + garantie), pentru doua camere pe Avrig.

Poate o sa povestesc mai multe candva, poate o sa strang totul intr-o cartulie, despre toti ani astia si mai ales despre Emil.

Mi-e dor de el, mi-e dor de mine de atunci, de Ionut de atunci, de vise, de povesti, de prospetime, de eficienta aia de inceput. Si mi-e dor de Emil care a crescut cu mine, de zambetul lui de copil serios, din fiecare zi.

src="//www.youtube.com/embed/O1w8Gcf1xSw" height="315" width="420" allowfullscreen="" frameborder="0">




Henry Navigatorul, Bizarro Robin Hood şi ajutoarele de stat

2014-01-24T14:44:40Z

Problema (pe scurt): Suntem statul roman. Anul acesta avem 60 milioane pe care vrem sa le bagam in IT. Este cel mai bine sa sustinem companii mari pentru angajarea de oameni, sau putem gasi variante cu retur mai mare pentru societate in ansamblul ei, dar si pur financiar/fiscal? Raspuns pe lung: Acum cateva luni citeam […]

Problema (pe scurt): Suntem statul roman. Anul acesta avem 60 milioane pe care vrem sa le bagam in IT. Este cel mai bine sa sustinem companii mari pentru angajarea de oameni, sau putem gasi variante cu retur mai mare pentru societate in ansamblul ei, dar si pur financiar/fiscal?

Raspuns pe lung:

Acum cateva luni citeam o carte foarte cuprinzatoare despre apa  in istoria omenirii:  Water de Steven Solomon. Intr-un capitol se vorbeste despre unul dintre primele parteneriate  public-privat.

In esenta, epoca descoperirilor geografice a fost “bootata” de catre Henry Navigatorul, printul mostenitor al Portugaliei si nepotul lui John Gaunt  (ultimul mega-grande-aristocrat medieval), pe la 1420.

Pe scurt: pentru a ajunge in Indii/China si a satisface nevoia aristocratiei de marfuri de lux (condimente, portelan, matase etc) trebuia sa se gasesca o alta cale decat cea traditionala –  traversarea Orientului Apropiat (blocat de expansiunea turca si acelasi timp foarte neeficient din punct de vedere al duratei mari a calatoriei si a raportului mare intre caravanele trimise si cele care intoarse cu succes. Mai mult decat atat, in epoca respectiva echivalentul unei caravane de 2000 de camile era o singura caravela.) Trebuie amintit ca e vorba de epoca in care longitudinea si latidudinea erau concepte din viitor (fiind si ele obiectul unui viitoare “parteneriate public-privat”, de data aceasta britanice).

Continuarea aici

Am inceput sa scriu si pe platforma de bloguri a Adevarul.ro Poate in felul acesta (de rusine) voi scrie si aici mai mult (la vechiul meu prieten)




miliardele si miile (de ani)

2014-01-10T13:30:52Z

Absolute monarchs Au si cartile aride meritele lor. Sau poate tine de aparatura umana si mecanismul de speranta-consolare sa gasim merite in orice soi de chestie. Acum vreo cateva luni citeam mult-apreciata-de-Borges Last and First Man a lui Stapledon si ma gandeam ca o istorie intinsa pe miliarde de ani are neajunsul de a elimina […] Absolute monarchs Au si cartile aride meritele lor. Sau poate tine de aparatura umana si mecanismul de speranta-consolare sa gasim merite in orice soi de chestie. Acum vreo cateva luni citeam mult-apreciata-de-Borges Last and First Man a lui Stapledon si ma gandeam ca o istorie intinsa pe miliarde de ani are neajunsul de a elimina orice idee de individualitate. Cu alte cuvinte, asa cum un val e compus din miliarde de miliarde de miliarde de molecule dar nici una dintre ele nu este determinanta, e vorba de legitati termodinamice, hidraulice etc, cam asa si cu o istorie pe o perioada foarte lunga. Cartea lui Stapledon (un soi de rescriere concreta a Fenomenologiei  lui Hegel) are insa avantajul unor minieseuri despre diferitele feluri de a simti ale diferitelor feluri de umanitati viitoare. Si prin asta e superba. Are in ea tensiunea intre aspiratia fiecaruia de a se depasi, de a semnifica ceva si caderea entropica (dust in the wind, tears in the rain). Din pacate cartea despre Papalitate nu este de acelasi calibru. Desi m-am declarat intotdeauna adept al listelor, pomelnicelor si catastifelor mi s-a parut insuportabil de stearpa. Practic vorbim de peste 250 de suverani (o lista mai lunga decat orice alta monarhie) care s-au batut in sus (Milano, Imperiul German) si in jos (Sicilia, Neapole), la dreapta (Venetia, Imperiul Otman) si la stanga (Franta, Spania). Facand aliante cu toti cei listati mai sus si desfacandu-le o data la cativa ani (sau chiar si in acelasi an). Incercand sa-si proiecteze putere transfrontalier(prima si probabil inca cea mai mare multinationala dpdv venituri si angajati), incercand sa sprijine anumite forme de umanism (cel neutru dpdv religie) si suprimandu-l pe cel implicat. Papi antisemiti (cei mai multi) si papi care au sustinut evreii. Papi fricosi si papi care adorau bataliile, papi care aruncau cu banii si papi austeri. Abjecti si admirabili. Cumva cartii respective ii lipseste ideea generala. Chiar daca ar fi fost subiectiva, partiala, fabricata, mi-ar fi placut o structurare in jurul unei idei (de libertate, de credinta in mantuire, de credinta in bunatatea umana etc). Mi-ar fi placut macar o istorie culturala a papalitatii. Sau o istorie diplomatica (a extinderii si decaderii influentei). E insa predominant o istorie militar-administrativa. Din pacate cartea respectiva seamana mai mult cu o carte de telefon, in care niste sute de papi s-au sfadit cu niste sute de regi si imparati si potentati locali, s-au ciondanit cu niste mii de cardinali. Nu-i o carte dezastroasa, dar sutele de Clementi, Piusi, Ioani, Benedicti raman in mare parte putin memorabili. Din dorinta de a povesti macar cateva pagini despre fiecare s-a pierdut mult din posibilitatea de a zugravi un ta[...]



trenduri 2014 (si dupa)

2014-01-10T09:59:12Z

Mihai mi-a dat o leapsa pe tema din titlu. Asadar sa raspundem (cu observatia ca orice vanare de trenduri reflecta mai mult obsesiile/interesele/personalitatea emitatorului si mai putin capacitatile lui de predictie). 1. Avem o lume in care vom spune din ce in ce mai mult povesti asiatice. In presa de business, in brandurile pe care le […]Mihai mi-a dat o leapsa pe tema din titlu. Asadar sa raspundem (cu observatia ca orice vanare de trenduri reflecta mai mult obsesiile/interesele/personalitatea emitatorului si mai putin capacitatile lui de predictie). 1. Avem o lume in care vom spune din ce in ce mai mult povesti asiatice. In presa de business, in brandurile pe care le folosim, in povestile pe care le spunem copiilor. Abia in anii urmatori lumea se va aplatiza cu adevarat. Intermezzo-ul europocentric va cam lua sfarsit. Cumva nu-i nici de mirare. La 1800 China avea PIB-ul per capita cel mai mare, ceea ce privim noi ca o dominatie eterna a Europei e o poveste de vreo doua secole. Partea mai putin placuta din perspectiva mea e ca civilizatiile asiatice nu au internalizat foarte bine idea de drepturi ale omului, de respectare a individului. Si cum apa curge intotdeauna la vale, cam asa se va intampla si cu nivelul drepturilor omului. Deja NSA-Snowden thing arata asta. Asa cum globalizarea presupune niste reconfigurari ale lantului de productie, tot ea va presupune si niste abdicari (sau macar niste redimensionari) de la nivelul actual al drepturilor omului configurate dupa mijlocul secolului al XX-lea (nici astea n-au fost vesnice). Intrebarea e daca aceste diminuari se vor referi doar la drepturile sociale (garantia locului de munca, ajutoare sociale etc) , o chestie care e din punctul meu de vedere acceptabila, sau vom ajunge si la nivelul drepturilor civile si politice (dreptul la o viata privata, siguranta persoanei, egalitate, securitatea corespondentei etc).   2. Cocooningul tehnologic Partea mai putin buna cu tehnologia asta e ca ne face tematori. Cumva copii nostri nu vor mai avea acelasi grad de libertate pe care l-am avut noi. Obsesiile noastre de a stii in orice moment ce se intampla cu ei, cuplate cu mijloacele tehnologice aflate la indemana, vor produce in ce in ce mai multe gadgeturi legate de siguranta personala, monitorizarea sanatarii, supravegherea domiciliului. Marketing de tipul play on fear. Si tot de acolo (temerea de ceea ce este in eexterior) vom vedea si corelativul: the all-mighty internet of things: gadgeturi care ne vor face cuibul din ce in ce mai automatizat. Si daca va uitati pe site-urile alea de crowdsourcing printre cele mai apreciate proiecte sunt cele legate de automatizarea casei. 3. Trezirea unei generatii in Romania Cred ca miscarea pro Rosia Montana a fost inceputul unei catalizari a constintei publice (la nivelul celor de 25-40 de ani). Cred ca e prima data de la Piata Universitatii cand o generatie intelege ca are responsabilitate asupra modului in care is traieste viata in tara asta. Si, spre deosebire de miscarea de acum aproape 25 de ani, acum au [...]



2 despre carti

2014-01-07T15:02:22Z

1. Mi-am atins targetul de carti pe 2013. L-am si depasit un pic (80 in loc de 75). Sau privind din alta perspectiva, am trisat un pic ca au fost si vreo 10 benzi desenate. Anyway ma uitam pe Goodreads la statisticile generale din anii trecuti (2011 si 2012 si 2013)  si procentajul de oameni care […]

1. Mi-am atins targetul de carti pe 2013. L-am si depasit un pic (80 in loc de 75). Sau privind din alta perspectiva, am trisat un pic ca au fost si vreo 10 benzi desenate. Anyway ma uitam pe Goodreads la statisticile generale din anii trecuti (2011 si 2012 si 2013)  si procentajul de oameni care isi fac norma e sub 5%. Ma gandeam intr-o seara sa fac un maraton si sa scriu cate 3 cuvinte despre fiecare din cartile astea citite.

2. In vacanta am citit toata seria Criminal. Distractie usurica, nu se ridica la nivelul lui Alan Moore sau Gaiman, nici nu are exuberanta aia a lui Jodorowsky (Metabarons) sau erotismul lui Manara, dar mi s-a parut mai buna estetica din Criminal decat cea din SinCity. Mai putin manierista, fara alb-negru (si la propriu si la figurat), glam rock/punkish. Si foarte cinematografice vizualurile (fac pariu ca mai devreme sau mai tarziu vom vedea filmul/filmele). In plus fiecare episod avea la coada un eseu foarte misto despre cate un film noir din anii ’50-’70. Chiar mi-am notat cateva pe care vreau sa le vad (unul fiind asta, pe care l-am si comandat de pe Amazon)

(image)




un om

2013-11-22T22:08:13Z

Rieding asta nu a ramas in istorie ca un mare compozitor. Probabil nu ajunge nici in top100. Dar a lasat un concert de vioara, un concert pe care l-au cantat toti violonistii in devenire. Pe care cei mai multi au dat primele reprezentatii, pe care au simtit si si-au controlat primele emotii pe scena. Pe […]

Rieding asta nu a ramas in istorie ca un mare compozitor. Probabil nu ajunge nici in top100.
Dar a lasat un concert de vioara, un concert pe care l-au cantat toti violonistii in devenire. Pe care cei mai multi au dat primele reprezentatii, pe care au simtit si si-au controlat primele emotii pe scena. Pe care au inceput sa isi gaseasca identitatea. O piesa cu valoare didactica. Poate cumva si morala (pentru ca intr-un fel educatia estetica e educatie morala, de fapt toata educatia indreptata inspre a crea ceva sau a intelege o creatie estetica este si o educatie morala – macar prin necesitatea de a pastra o doza de detasare fata de ego-ul propriu.)

Mai jos e intepretarea tanarului Perlman. Iar si mai jos e ceva la fel de minunat: comentariile unor oameni care inteleg si care, multi dintre ei, fac muzica. E acolo in comentarii un simt de apartenenta extraordinar. Un cocor frumos.

src="//www.youtube.com/embed/dhvIiXonxzI" height="315" width="420" allowfullscreen="" frameborder="0">




2 cuvinte

2013-11-15T16:11:28Z

  Am vazut-o aici, si am stiut in 5 secunde ce as scrie: “Botez duminica” (si stiu ca poate s-ar interpreta pe dos, si ca daca ar iesi bine ar ramane un mister toata viata ce vrea sa insemne, dar asta as scrie, ar fi macar o sansa).

(image)

 

Am vazut-o aici, si am stiut in 5 secunde ce as scrie: “Botez duminica” (si stiu ca poate s-ar interpreta pe dos, si ca daca ar iesi bine ar ramane un mister toata viata ce vrea sa insemne, dar asta as scrie, ar fi macar o sansa).




Cat de mare e social media in .ro si la ce e bun un blog la timpul potrivit

2013-11-15T15:19:55Z

In general nu-mi place sa scriu despre chestiile profesionale pe blogul asta, e un fel de pubidonderie schizioida (cred ca adevaratul eu sunt ala de acasa, dar la fel de adevarat sunt si cel de la munca, poate si mai mult daca i-am da crezare aluia care spunea ca suntem ceea ce facem repetat). Vreau […]

In general nu-mi place sa scriu despre chestiile profesionale pe blogul asta, e un fel de pubidonderie schizioida (cred ca adevaratul eu sunt ala de acasa, dar la fel de adevarat sunt si cel de la munca, poate si mai mult daca i-am da crezare aluia care spunea ca suntem ceea ce facem repetat).

Vreau totusi sa pun poza asta si sa zic 2-3 chestii:

1. Cand am inceput blogul, prin august 2007, social media se reducea la cele cateva zeci de bloguri. Acum blogurile (zeci de mii) au devenit o particica din tot ecosistemul respectiv.

2. Cand am inceput blogul nu stiam cati oameni frumosi voi cunoaste prin intermediul lui si cat de mult imi va schimba viata.

3. Cand am inceput blogul nu stiam ca peste cativa ani voi face o chestie care sa asculte cat mai mult din social media romaneasca si sa lucrez zi de zi alaturi de colegii mei pentru a o imbunatatii.

A fost o decizie buna, desi a stat mai mult abandonat decat invers. Pentru mine, blogul asta e ca Argos pentru Ulise – un caine credincios care stiu ca ma asteapta. (Si, vorba filmului – Argo fuck yourself (image) )

(image)

 




cocor pentru Daria

2013-11-13T20:38:21Z

Voiam sa iti zic ca sper sa traiesc suficient sa ascultam impreuna concertele lui Bach in interpretarea lui Perlman & Zuckerman (le ascult chiar acum cand scriu astea ). Si apoi mi-am dat seama ca e bine sa nu lasi la ani departare ce poti face maine: asa ca maine seara punem concertele si dansam […]

Voiam sa iti zic ca sper sa traiesc suficient sa ascultam impreuna concertele lui Bach in interpretarea lui Perlman & Zuckerman (le ascult chiar acum cand scriu astea ).

Si apoi mi-am dat seama ca e bine sa nu lasi la ani departare ce poti face maine: asa ca maine seara punem concertele si dansam impreuna. Si cu “mama – mama – mama”, fireste. Umberto Eco ar spune ca oricum orice interpretare a unei opere de arta e egal valabila si justificata, so what the fuck – ascultam Johann&Pinchas&Itzhak si ne simtim bine si ne invartim, ne invartim, ne invartim. Si peste ani, ascultam iar si iti povestesc cum am dansat noi brandemburgicele (asa cum ieri am dansat Love Minus Zero/No Limit in interpretarea de la Budokan).

Si cu toti absentii dragi in suflet.




keep walking

2013-11-06T09:25:59Z

La patruzeci si ceva de ani, o varsta venerabila pentru epoca si neamul lui, o capetenie de nomazi dintr-un trib marginal, fara prea mare importanta in stepele Asiei, isi ridicase cele cateva corturi, ale lui si ale celor cateva zeci de familii care inca ii erau credincioase, langa un lac. Nu mai aveau nimic de […]

La patruzeci si ceva de ani, o varsta venerabila pentru epoca si neamul lui, o capetenie de nomazi dintr-un trib marginal, fara prea mare importanta in stepele Asiei, isi ridicase cele cateva corturi, ale lui si ale celor cateva zeci de familii care inca ii erau credincioase, langa un lac. Nu mai aveau nimic de mancare, dupa ce sacrificasera ultimul cal.

Fusese omul de incredere al unui sef de trib vreme de 20 de ani, si luptase pentru el in sute de lupte. Si invinsese. Insa in momentul cand a propus o inrudire, prin casatoria fiicei sale cu fiul sefului de trib si a fiului sau cu fiica sefului de trib, fusese luat in deradere si alungat. Si apoi infrant in lupta. Fusese luat in deradere ulterior si de unchiul sau cand ii propusese o casatorie: “Eu nu ma casatoresc cu broasca asta”. Il ucisese, insa ulterior nu reusise sa ralieze triburile acestuia.

Acum statea pe malul lacului.  Si contempla viitorul. Care, cel putin la momentul acela, nu se arata deloc bun.

Il chema Ginghis Han.




Ai naibii parlamentari

2013-10-28T13:04:32Z

Citesc ca parlamentarii vor sa elimine  vacanta de vara (probabil doar sa o reduca substantial) pentru ca parintii nu au atat de mult concediu si copii pot sa fie in pericol in acele luni. Imi vin in mine urmatoarele ganduri. 1). Ai naibii parlamentari  n-au fost niciodata copii ca sa stie cu cat nesat asteptau […]

Citesc ca parlamentarii vor sa elimine  vacanta de vara (probabil doar sa o reduca substantial) pentru ca parintii nu au atat de mult concediu si copii pot sa fie in pericol in acele luni.

Imi vin in mine urmatoarele ganduri.

1). Ai naibii parlamentari  n-au fost niciodata copii ca sa stie cu cat nesat asteptau acele luni de vara?

2). Ai naibii parlamentari n-au fost niciodata adolescenti ca sa stie cu cata pofta poti sa citesti in lunile alea, cat de liber poti sa fii sa te vezi cu prietenii, sa intelegi lumea, sa faci ce iti trece prin cap?

3). Ai naibii parlamentari nu pricep ca daca parintii nu au bani sa le organizeze tabere sau alte chestii cu atat mai putin vor avea bani pentru concerte, excursii in strainatate si ce pareri mai au ei (parlamentarii) acolo.

4). Ai naibii parlamentari nu stiu bancul ala cu nemtii care, uimiti de raportul calitate/pret de la Dacia Duster, isi zic “Ai naibii romani, ar face orice doar sa nu repare soselele!”

Dragi parlamentari, daca credeti ca exista riscuri pentru copii in perioada vacantei de vara, rezolvati dracului acele riscuri (siguranta pe strazi, in parcuri, consum de droguri, pedofilie, violuri, etc) nu eliminati vacanta, for fuck sake! Cu gandire d-asta, mai bine ii inchidem pe toti copii in niste mari case de corectie si nu le mai dam drumul decat la 18 ani, ca sa fim siguri ca nu patesc ceva cand sunt plecati parintii la munca.

Si nu, nu am nimic impotriva organizarii de chestii misto peste vara, dar alea trebuie sa fie activitati optionale pentru care copilul si parintii sa opteze. Si da, am fost cu cheia de gat cand eram mic. Iar propunerea PSD de a organiza scoli de vara pe langa bisericii nu ascunde decat o alta forma de marire a finantarii BOR de la stat.




doua povsti cu Daria

2013-10-25T14:48:05Z

1. Radu si Andreea ne-au luat-o un pic inainte cu vreun an si ceva. In perioada sarcinii, aveam impresia ca pe fetita vor sa o numeasca “Daria”, un nume care ni s-a parut foarte misto. Pana la finalul finalului, cand m-a sunat Radu si mi-a spus ca s-a nascut Tania. Explicatie: Radu e rarait, eu sunt cam surd. (In […]

1. Radu si Andreea ne-au luat-o un pic inainte cu vreun an si ceva. In perioada sarcinii, aveam impresia ca pe fetita vor sa o numeasca “Daria”, un nume care ni s-a parut foarte misto. Pana la finalul finalului, cand m-a sunat Radu si mi-a spus ca s-a nascut Tania. Explicatie: Radu e rarait, eu sunt cam surd. (In paranteza fie spus, stiu ca radeam cu Radu la o bere sa-i spuna fetei Honda. Pana la urma el a ramas cu Tania si Toyota, si eu cu Daria si Honda.

2. Daria s-a nascut prin cezariana. Doctorul ne-a intrebat: pe 24 sau pe 25. Am ales 25 pe criterul ca “sa fie fata de ziua armatei” :)) Apoi am aflat o chestie tare: pe 25 in calendarul catolic se sarbatoreste Sf. Daria (asadar putem fi luati drept catolici d-aia fundamentalisti care folosesc “metoda calendarului” inclusiv la numitul de copii)




2 ani

2013-10-25T07:26:26Z

2 ani de cand te-ai nascut, Daria. Cumva m-am nascut si eu atunci, eu cel care sunt acum si nu eram atunci. Iti multumesc. Ma uitam ieri la poza cu JFK si fiica lui, Caroline, si ma gandeam ca pentru fiecare tata – indiferent cat de moral sau de imoral, cat de puternic sau de […]

2 ani de cand te-ai nascut, Daria. Cumva m-am nascut si eu atunci, eu cel care sunt acum si nu eram atunci. Iti multumesc.

Ma uitam ieri la poza cu JFK si fiica lui, Caroline, si ma gandeam ca pentru fiecare tata – indiferent cat de moral sau de imoral, cat de puternic sau de umil, indiferent cat de interesat de putere, de bani, de cunoastere sau de lucruri mai lumesti – fiica lui (mai ales daca e primul copil, cel care ii schimba intelegerea despre locul lui in viata) are un loc aparte. Dincolo de iubire, dincolo de daruire, dincolo de anima jungiana. Cred ca tatii, si mai ales tatii de fete, inteleg de ce lumea trebuie sa fie mai buna. Din simplu motiv de mamifer – distilat in tot felul de rationalizari, argumentari, metafizicizari, ridicari la rang de principii absolute –  asadar din simplu motiv ca printesa lor trebuie sa se bucure de toata dulceata posibila a acestei lumi. Si de toata siguranta.

(image)

La multi ani, Daria! Imi faci viata frumoasa in fiecare zi.

PS  Cand o sa fii mai mare o sa auzi chestia asta: Napoleon spunea ca toate femeile sunt curve, in afara de maica-sa si sor-sa. Sa fii convinsa ca altfel ar fi fost vorba daca Napoleon ar fi avut o fiica. (image)







Un calcul (simplificat) ref cotele 22% TVA & imp salarii

2013-10-24T09:00:52Z

Un mic calcul pe ideea domnului Ponta de a schimba de la 16% imp salariu si 24% TVA, la un simetric 22%-22% Avem o familie care castiga impreuna 5000 RON inainte de impozitul pe salariu (scazute contributiile si toate cele, deja). Cu jumatate din bani achizitionaza bunuri/servicii cu TVA, cu cealalta jumate platesc chirii/rate/pun de-o […]

Un mic calcul pe ideea domnului Ponta de a schimba de la 16% imp salariu si 24% TVA, la un simetric 22%-22%

Avem o familie care castiga impreuna 5000 RON inainte de impozitul pe salariu (scazute contributiile si toate cele, deja). Cu jumatate din bani achizitionaza bunuri/servicii cu TVA, cu cealalta jumate platesc chirii/rate/pun de-o parte etc.

Varianta actuala:
Imp salarii= 5000 X 16%= 800 RON
TVA = 2100/1.24*.24 = 406.5 RON

statul incaseaza 1206.5 RON
familia ramane cu = 3793.5 RON (asta excluzand CAS, CASS, contributii somaj etc)
Varianta Ponta 2013
Imp salarii= 5000 X 22%= 1100 RON
TVA = 1950/1.22*.22 = 351.5 RON
——-
statul incaseaza 1451.5 RON
familia ramane cu 3548.5 RON

Felicitari, domnule Ponta! Tocmai ati marit contributiile unei familii prin TVA/imp salarii cu 20% (si tinand cond de aportul mare la buget al acestor tipuri de venituri, probabil aveti o crestere a veniturilor bugetale de 6-8% – so, al lot of money to play with).

Felicitari, domnule Ponta! Tocmai ati scazut nivelul de trai al unei familii medii cu 10.5%

PS Am inteles ca ati considerat aceasta politica fiscala “o idee desteapta”. Daca aceasta e desteapta, nu vreau sa stiu care sunt acelea pe care le considerati proaste. (image)

Later edit: De dragul calcului am facut si varianta 20%-20%. In cazul asta, familia ar fi mulsa doar 1333 RON, asadar presiunea fiscala ar creste doar cu 10% in loc de 20%. Banuiesc ca asta e solutia de compromis pe care ne-o veti prezenta ca o cucerire si o binefacere si un privilegiu.