Subscribe: Presseurop | UE şi lumea
http://www.presseurop.eu/ro/taxonomy/term/6/*/feed
Added By: Feedage Forager Feedage Grade B rated
Language:
Tags:
Rate this Feed
Rate this feedRate this feedRate this feedRate this feedRate this feed
Rate this feed 1 starRate this feed 2 starRate this feed 3 starRate this feed 4 starRate this feed 5 star

Comments (0)

Feed Details and Statistics Feed Statistics
Preview: Presseurop | UE şi lumea

VoxEeurop | UE şi lumea



The talk of the continent



 



Bosnia-Herţegovina: Problema etnică ajunge în Parlamentul European

Tue, 07 Mar 2017 09:51:50 +0100

Osservatorio Balcani e Caucaso Transeuropa, Trento – Tensiunile între Zagreb şi Sarajevo privind o posibilă a treia entitate federală pentru croaţii din Bosnia se reflectă asupra poziţiilor asumate de grupurile politice din Parlamentul European privind progresele înregistrate de Bosnia-Herţegovina în parcursul de aderare la Uniunea Europeană. În plus.



Europa şi criza migranţilor: Adevărata miză a summitului UE-Africa

Wed, 11 Nov 2015 13:34:24 +0100

The Times of Malta, La Valetta – Summitul UE-Africa din Malta are ca obiectiv mai degrabă problemele de securitate şi repatrierea migranţilor decât cooperarea atât de necesară, susţine un responsabil al unei organizaţii umanitare din insulă. În plus.



Nouă austeritate pentru Grecia: Hai să încărcăm ambarcaţiunea

Fri, 17 Jul 2015 11:45:01 +0100

I Kathimerini, Atena – Cartoon. În plus.



După acordul asupra datoriei greceşti: “Grecia riscă să nu mai fie o ţară la sfârşitul acestei săptămâni”

Wed, 15 Jul 2015 21:57:22 +0100

Această revistă a presei a foat realizată cu contribuţiile euro|topics şi Internazionale.După acordul semnat între Grecia şi liderii zonei euro, la capătul a 17 ore de negocieri laborioase, nu avem prea multe motive de bucurie, scrie Michal Sutowski dans Krytyka Polityczna. “Cu primul ministru Tsipras lipit de zid, guvernul german a reuit să-şi impună aproape toate condiţiile. Faptul că un ‘Grexit temporar’ a fost un mijloc de negociere mai degrabă decât o veritabilă propunere, că fondul de restructurare este bazat la Atena şi nu la Luxemburg este totuşi o consolare slabă pentru greci”, scrie Sutowski. Pentru el, negocierile au demonstrat foarte clar că obiectivul liderilor europeni era “zdrobirea rezistenţei grecilor” şi nicidecum găsirea compromisului :Angela Merkel a avut oportunitatea de a-şi înscrie numele pe Panteon, asemeni, am putea spune, altor europeni conservatori “progresişti”. Dacă ar fi forţat barajul, împotriva presei greceşti şi a propriului ministru de Finanţe, cu un pachet de reforme civilizate în schimbul unei restructurări parţiale a datoriei, ar fi mers pe urmele unui Otto von Bismarck sau Benjamin Disraeli. Dar în schimbul a toate acestea, ea a decis să devină o “gospodină economă”.“Poate să vi se pară dramatic, însă nu am găsit o mai bună şi mai concisă manieră de a descrie această situaţie de urgenţă”: Grecia riscă să nu mai fie o ţară la sfârşitul acestei săptămâni, scrie Tine Peeters. Odată cu acest nou acord, grecii şi-au pierdut autodeterminarea, atât la nivel politic cât şi financiar :haosul crescând poate fi atribuit atât liderilor greci cât şi liderilor europeni. Organizând referendumul, Alexis Tsipras a sperat că va întări Grecia pe care o reprezintă în faţa Europei. Dar a pierdut şi pariul şi tot ceea ce posedă Grecia. De acum înainte, amanetul Europa a luat, în condiţii stricte, statul cunoscut cândva sub numele de Grecia. Larry Elliott critică, în The Guardian, condiţiile ultimului plan de salvare care, crede el, se bazează pe un raţionament economic îndoielnic. Lipsind guvernul grecesc de “stabilizatori automaţi” — posibilitatea de a mai mări puţin deficitul în timpuri dificile cu scopul de a promova creşterea economică — creditorii Greciei au condamnat ţara la suferinţe suplimentare. Elliott sugerează două posibilităţi de pune capăt crizei –prima este ştergerea unei mari părţi a datoriei. A doua este capacitatea de a permite Greciei să crească într-un ritm care să-i permită rambursarea dobânzilor datoriei. Acordul nu permite nici una nici alta. Este doar o mică rază de soare care trece prin zăbrelele închisorii creditorilor. Stephan-Andreas Gasdorff evocă un politician german care a pierdut în timpul negocierilor cu Grecia : vice-cancelarul social-democrat Sigmar Gabriel. Schimbându-şi poziţia asupra unui Grexit temporar, scrie Gasdorff, “Gabriel a eşuat în testul său practic” care cerea “să fii de încredere, să ai valori, să fii coerent”.Drama din jurul Greciei se termină prost; însă ea indică SPD ca principal vinovat. Pentru că astfel partidul a pierdut un candidat la postul de Cancelar [...]. Şi, ceea ce e şi mai grav: toată lumea a văzut; toată lumea o ştie. Chiar şi Sigmar Gabriel în persoană - instinctul lui politic i-o va fi spus deja.Europa a lipsit Grecia de suveranitatea sa şi consideră ţara cu totul ca un minor iresponsabil, regretă Lucio Caracciolo în cotidianul de centru-stânga La Repubblica:Grecia a încetat să existe ca stat independent. Mai rămân însă grecii. Lor li se cere să accepte incredibile sacrificii economice, însă şi umilinţa de a fi trataţi ca nişte puşti incapabili să-şi rezolve singuri problemele. Autoritatea parentală este acordată oficial celor din Bruxelles şi Frankfurt, şi de facto Berlinului. O mamă severă, tentată de ideea de a nu-şi mai recunoaşte copilul,[...]



Tsipras în faţa deputaţilor europeni: In sfârşit un moment de democraţie

Thu, 09 Jul 2015 09:11:02 +0100

, – Venirea lui Alexis Tsipras în faţa Parlamentului European, în 8 iulie, a fost un frumos moment de viaţă democratică, crede bloggerul Fabien Cazenave. Bineînţeles, dezbaterea care a urmat nu a rezolvat criza grecească. Dar ce diferenţă faţă de consiliile europene care au loc în spatele uşilor închise! În plus.



După referendumul din Grecia: “Odiseea nu s-a terminat”

Mon, 06 Jul 2015 16:03:04 +0100

Intr-un editorial intitulat “Odiseea nu s-a terminat”, responsabilul paginilor economice din The Guardian, Larry Elliott, trimite un avertisment liderilor din zona euro, cei decişi să impună duşul rece al austerităţii Greciei, în ciuda “Nu”-ului de duminică. “In două cuvinte”, afirmă Elliott, “ar trebui să încerce cu mai puţină forţă şi cu mai multe explicaţii”, reducând cumva datoria. Chiar dacă liderii vor ajunge totuşi la un acord, criza are implicaţii importante pe termen lung :Grecia a evidenţiat slăbiciunile structurale ale zonei euro, o politică uniformă care nu corespunde unor state atât de diferite între ele. Crearea unei uniuni fiscale pe lângă cea monetară ar putea fi o soluţie. […] Insă acest tip de demers ar cere exact acel tip de solidaritate care s-a remarcat prin absenţă în ultimele săptămâni. Proiectul european este în stand-by.Mesajul grecilor este foarte clar, scrie Bart Sturtewagen, redactor-şef al De Standaard. La finalul unei săptămâni în care (aproape) toate băncile au fost închise iar închiderea lor a generat pagube imense comerţului şi economiei în general, “majoritatea grecilor a ales totuşi să spună Nu planului de ajutor propus de Uniunea Europeană şi de FMI”. Chiar dacă preţul care trebuie plătit este enorm iar consecinţele ar fi o lovitură teribilă dată zonei euro dar şi Uniunii Europene în ansamblu, Sturtewagen adaugă:Tentaţia de a nu-i mai susţine pe greci este de înţeles. Dar este la fel de vital să ne păstrăm sângele rece. Dialectica crimei şi a pedepsei ne-a adus în această situaţie dezastruoasă. O abordare care şi-a demonstrat inutilitatea o dată în plus. Problema renegocierii datoriei chiar nu mai poate fi evitată. Chiar şi FMI-ul o ştie. Iar dacă Tsipras vrea să profite de victoria sa, atunci trebuie să dovedească nu numai faptul că ţara sa nu cerşeşte bani, ci să se schimbe el însuşi, mă refer la comportament, la al lui şi al guvernului lui. Să votezi Nu este provocator, sigur, dar din nefericire este partea cea mai uşoară.Atena este pe pragul unui Grexit după un referendum în care grecii au respins termenii unui nou plan de ajutorare, însă “mai există încă o mică speranţă că nu se va reveni la drahmă”, scrie Tomasz Bielecki în Gazeta Wyborcza. Editorialistul insistă asupra faptului că Parisul şi Berlinul trebuie să decidă acum urmarea :cele 18 state membre ale zonei euro vor trebui să accepte un alt plan de ajutorare a Greciei iar Germania nu este nici pe departe cea mai complicată dintre ele. Oricum ar fi, şi dacă Angela Merkel ar vrea să facă un gest de simpatie pentru greci, ea va trebui să calmeze în prealabil furia olandezilor, a spaniolilor, a lituanienilor, care s-au săturat de încăpăţânarea grecilor. Nu e deloc sigur că va reuşi, căci nivelul emoţiilor este exacerbat în ambele părţi iar situaţia poate scăpa oricând de sub control.“UE trebuie acum să repare cumva pagubele create de guvernul Tsipras", scrie Stefan Ulrich. UE va trebui, potrivit lui, să acorde un ajutor urgent; pentru orice mare program de reforme, Grecia va trebui să propună reforme sau “euro se va lipsi foarte bine de Grecia”. El califică rezultatul referendumului ca fiind un “Nu compromisului” :grecii nu sunt decât un popor în cadrul zonei euro. Pot să-şi aleagă suveran destinul. Insă nu pot dicta în niciun caz altor popoare şi altor state. Şi nici nu pot impune altor state din zona euro să le trimită miliarde de euro fără nicio garanţie.In urma rezultatului referendumului, Peter Schutz, în SME, este sceptic în ceea ce priveşte un posibil acord asupra crizei greceşti şi prezice un viitor tragic pentru acest stat. Ziua de 5 iulie va intra în istorie ca fel ca 11 septembrie sau Lehman Brothers. Refuzul, de către greci, al programului prevăzut de creditori, este debutul une[...]



Greferendum: Suspans

Sat, 04 Jul 2015 15:22:49 +0100

To Ethnos, Atena – Cartoon. În plus.



Referendum în Grecia: Premiul Nobel Joseph Stiglitz cere ‘nu’ pentru planul de salvare

Fri, 03 Jul 2015 14:52:58 +0100

Referendumul din acest weekend dă alegătorilor greci de ales între două viitoruri radical diferite, scrie Joseph Stiglitz în Project Syndicate. “Da” la termenii troicii va însemna “o criză aproape fără sfârşit” pentru ţară, în timp ce “nu” va lăsa deschisă posibilitatea unui “rezultat lăsând mai multă speranţă”, chiar dacă Grecia nu îşi va regăsi niciodată prosperitatea din trecut.

Stiglitz remarcă faptul că, în ceea ce priveşte reducerea deficitului primar, “puţine ţări au realizat ceva din ceea ce grecii au reuşit în ultimii cinci ani”. Dar asta are un cost uman inacceptabil: măsurile de austeritate au provocat până în prezent o scădere a PIB-ului de 25% şi un şomaj al tinerilor de 60%. Faptul că troica cere noi tăieri tinde să demonstreze că motivaţiile ideologice au triumfat asupra consideraţiilor financiare.

Exigenţele troicii faţă de Grecia, afirmă Stiglitz, se bazează pe cifre “catastrofale”. Vrea un excedent bugetar primar de 3,5% din PIB până în 2018. “Economiştii din lumea întreagă au estimat că acest obiectiv era unul punitiv”, scrie el, “deoarece a ajunge aici ar provoca inevitabil o recesiune şi mai profundă”. Poziţia actuală a troicii are mai mult de-a face cu ideologia decât cu banii: Grecia nu trebuie să accepte doar austeritatea, ci şi pedeapsa.

Premiul Nobel pentru economie atrage atenţia asupra adevăraţilor beneficiari ai seriei de planuri de ajutorare destinate Greciei:

Să fie clar: din sumele enorme de bani împrumutate Greciei, aproape nimic nu a ajuns acolo. Ele au servit pentru plata creditorilor privaţi – inclusiv băncile germane şi cele franceze. Grecia şi-a primit obolul, dar ea a plătit un preţ scump pentru a pune la adăpost sistemele bancare ale acestor ţări. FMI şi alţi creditori “oficiali” nu au nevoie de banii care sunt ceruţi. Într-un scenariu normal, banii primiţi ar fi din nou împrumutaţi Greciei.

Dar Stiglitz îşi rezervă criticile cele mai puternice pentru zona euro. El consideră că reprezentanţii săi sunt pe cale să forţeze un guvern ales democratic să acţioneze împotrica voinţei alegătorilor săi. Zona euro, pe care Stiglitz o califică drept “antiteză a democraţiei”, crede că poate să facă să cadă Syriza, partidul lui Alexis Tsipras, “forţându-l să accepte un acord care contravine mandatului său”. Având în vedere condiţiile planului de salvare, nu există, consideră economistul, decât o singură opţiune: grecii trebuie să facă să treacă democraţia în prim plan, respingând condiţiile troicii. Rezultatul este departe de a fi sigur, dar o victorie a “nu-ului” ar permite Greciei, “cu puternica sa tradiţie democratică să-şi reia destinul în mâini”.




Criza grecească: Alain Lamassoure : “Marele bluff”

Wed, 01 Jul 2015 17:23:43 +0100

, – In timp ce primul ministru grec Alexis Tsipras tocmai a reiterat, într-un discurs rostit în faţa poporului grec, menţinerea referendumului asupra condiţiilor de austeritate impuse de UE, cerând concetăţenilor săi să voteze Nu, deputatul european Alain Lamassoure crede în continuare într-un...mare bluff. În plus.



Criza datoriei în Grecia: Grecia este acum într-o companie proastă

Wed, 01 Jul 2015 12:25:35 +0100

Redactorul şef al De Standaard, Bart Sturtewagen, scrie că astăzi Grecia s-a alăturat cercului format de Zimbabwe, Somalia şi Sudan. Chiar dacă nu este prima dată când ţara a intrat în faliment, faptul că acum este parte din uniunea monetară europeană schimbă totul:

faptul că un membru al zonei euro este la marginea intrării în incapacitate de plată a datoriei este o înfrângere ruşinoasă pentru lideri. Euro nu este un instrument al pieţei doar în mâinile principiului ofertei şi cererii. Este manifestarea mai concretă a dorinţei a sute de mii de europeni pentru a-şi uni soarta cu cea a celorlalţi. Forma în care totul s-a complicat în ultimele luni şi ani, dăunează credibilităţii întregului proiect european.




Criza datoriei în Grecia: Tsipras şi-a jucat ultimele cărţi

Tue, 30 Jun 2015 12:57:20 +0100

I Kathimerini, Atena – Organizând un referendum pe 5 iulie asupra măsurilor de austeritate cerute de creditorii Greciei în schimbul unui nou plan de ajutor, premierul grec a dus la neîncredere în sânul zonei euro şi şi-a dus ţara în pragul dezastrului economic, consideră un editorialist grec. În plus.



Criza datoriei în Grecia: În ce teren este mingea?

Tue, 30 Jun 2015 10:37:44 +0100

I Kathimerini, Atena – Cartoon. În plus.



Schimbări climatice – aşteptând summitul COP21: Cum şi-a “mascat” Serbia emisiile de carbon, obţinând recunoştinţa UE

Fri, 26 Jun 2015 05:42:18 +0100

The Guardian, Londra – Angajamentele Belgradului în materie de emisii de carbon înainte de conferinţa de la Paris privind clima, din decembrie, au fost catalogate cu entuziasm ca fiind "exemplare" de Comisia Europeană. Dar schemele lor vor aduce mai degrabă o creştere de facto de 15% a emisiilor de CO2, avertizează surse din UE. În plus.



Profil: Jeroen Dijsselbloem, coşmarul Europei

Wed, 24 Jun 2015 12:42:04 +0100

Vrij Nederland, Amsterdam – Putem menţine uniunea monetară şi evita o dramă grecească? Acum că Jeroen Dijsselbloem s-ar putea să fie numit din nou preşedinte al Eurogrupului, Vrij Nederland analizează cariera şi stilul ministrului de Finanţe olandez. În plus.



Criza datoriei: Tsipras magicianul

Fri, 12 Jun 2015 14:34:44 +0100

De Groene Amsterdammer, Amsterdam – Cartoon. În plus.



România: “Parlamentul l-a scăpat şi pe Ponta. Cine mai poate apăra Justiţia?”

Wed, 10 Jun 2015 13:52:13 +0100

Pe 9 iunie, Parlamentul român a respins cererea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) de ridicare a imunităţii parlamentare a premierului român, Victor Ponta. Pe 5 iunie, DNA ceruse începerea urmăririi penale împotriva lui Ponta pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, complicitate la evaziune fiscală în formă continuată şi spălarea banilor, când era avocat, între 2007 şi 2011, explică România liberă.

Votul, cu 231 contra 120, era aşteptat, dat fiind că social-democraţii lui Ponta şi aliaţii lor au majoritatea. Ponta declarase că atâta timp cât are susţinerea Parlamentului nu va renunţa la postul său, în ciuda insistenţelor preşedintelui Klaus Iohannis, care i-a cerut demisia şi a afirmat că “Ponta sacrifică interesul României pentru propriul interes”. Ponta l-a acuzat în schimb pe preşedintele român că vrea să obţină un mandat de premier pentru liberali. Potrivit lui Ponta este vorba de un dosar “utilizat în bătălia politică”.

În editorialul său, cotidianul bucureştean notează că nu este vorba

despre liberalii care încearcă să profite de problemele penale ale premierului, aşa cum repetă de câteva zile propaganda pesedistă. Cazul Ponta- Şova ne arată, de fapt, cum au fost căpuşate două companii de stat şi cum funcţionează schema prin care unii politicieni se îmbogăţesc pe banii noştri, ai tuturor.




Alegeri legislative în Turcia: “Iată noua Turcie”

Mon, 08 Jun 2015 10:16:39 +0100

Alegerile legislative din 7 iunie au dus la pierderea majorităţii absolute în Parlament pentru partidul islamo-conservator AKP, al preşedintelui Recep Tayyip Erdoğan, la putere (întâi ca prim ministru) din 2002. El a obţinut doar 258 de locuri din 550. Avusese anterior 312. Votul a fost marcat şi de intrarea în forţă în parlament a partidului laic de stânga kurd HDP, care a obţinut 79 de locuri. Deputaţii kurzi erau prezenţi doar ca independenţi, 29, în fostul parlament. CHP (social-democraţii) a obţinut 132 de locuri (faţă de 125), iar MHP (naţionalist), 81 (faţă de 52). Participarea a fost de 86%.

Potrivit Cumhuriyet,

pentru prima oară din 2002, de când AKP guvernează “de unul singur”, a fost introdus conceptul de “eşec electoral”. AKP a pierdut pentru prima oară puterea, în ciuda obţinerii a 40% din voci. “Visul prezidenţial” al lui Erdoğan a ajuns la final. Pentru prima oară din 2002, parlamentul numără patru partide politice. Pentru prima oară, mişcarea politică a kurzilor intră ca mişcare în parlament. Din cauza pierderii majorităţii absolute de către AKP, în acest 8 iunie Turcia are două opţiuni posibile: un guvern minoritar sau o coaliţie guvernamentală.




“Brexit”: David cel Periculos

Mon, 08 Jun 2015 09:36:28 +0100

The Independent, Londra – Cartoon. În plus.



Criza datoriei: Nu avem nevoie de nimeni

Wed, 03 Jun 2015 10:02:10 +0100

L’Echo, Bruxelles – Cartoon. În plus.



Alegeri locale în Spania: Rajoy pe marginea prăpastiei

Tue, 26 May 2015 10:45:49 +0100

Eldiario.es, Madrid – Cartoon. În plus.



Europa si democraţie: Voturi naţionale, impact european

Sat, 23 May 2015 18:21:59 +0100

, – Că-i vorba despre Marea Britanie sau despre Grecia, alegerile naţionale pe muchie de cuţit par să poată decide de soarta întregii UE. Dar europenii ar trebui să fie cei care să decidă, dacă instituţiile europene ar fi avut un mod de funcţionare mai democratic. În plus.



Parteneriat Estic: Un summit pentru nu mare lucru

Sat, 23 May 2015 08:40:19 +0100

, – În plus.



Imigraţie: Când trebuie să înaintezi...

Sat, 16 May 2015 13:59:27 +0100

Il Manifesto, Roma – Cartoon. În plus.



După alegerile din Marea Britanie: “Brexit” ar pune Europa în pericol

Fri, 15 May 2015 11:57:18 +0100

După crizele din Mediterana şi Ucraina, “o altă problemă existenţială evidentă” a apărut acum pe frontul de vest al Europei, scrie Natalie Nougayrède în The Guardian. Succesul Partidului Conservator la alegerile generale din Marea Britanie pune probleme serioase în Uniunea Europeană.

Premierul britanic David Cameron, reales cu o mică majoritate, este în mare parte responsabil dacă Marea Britanie va rămâne unită şi în UE, susţine Nougayrède.

Cameron a promis renegocierea statutului de membru al Marii Britanii, dar riscă să îi dezamăgească pe eurosceptici în organizarea unui referendum naţional pentru această problemă –

nimeni – în Berlin, Paris sau în altă parte – nu vrea să înceapă dificila sarcină de schimbare a tratatelor UE. Acest lucru este văzut ca un joc foarte riscant pentru întregul edificiu european.

Succesul electoral al lui Cameron este o dovadă că a mânuit furtuna crizei electorale mai bine decât orice alt lider european. Acum trece, alături de Angela Merkel, drept unul dintre “puţinii supravieţuitori politici” din UE, o poziţie care ar trebui să îi dea un capital politic considerabil.

În ciuda acestui fapt, Cameron a cedat în faţa unor cereri populiste pentru a reduce libera circulaţie a oamenilor, “unul dintre stâlpii UE”, ceea ce i-a stricat credibilitatea pe scena europeană.

Oamenii politici europeni nu ştiu care va fi deznodământul. Nu este clar cum UKIP, un partid eurosceptic fanatic, va influenţa atitudinea lui Cameron. Şi de asemenea nu se ştie câţi eurosceptici sunt în propriul său partid. Mai mult,

aliaţii Marii Britanii sunt nedumeriţi în privinţa modului în care ţara va putea să redescopere avantajele de a fi parte a unui mediu european extins, şi de a cere un rol pentru sine în interiorul acestui club.

Nougayrède avertizează în privinţa riscului ridicat dacă Marea Britanie ar părăsi Uniunea. Există posibilitatea secesiunii scoţiene. Şi o UE fără Marea Britanie ar pierde un partener economic şi politic cheie.

Dacă Europa pierde Marea Britanie, există riscul unei autodistrugeri. Şi dacă Marea Britanie iese din UE, va naviga pe ape necunoscute, şi riscă să devină un jucător mic, nesemnificativ într-o lume globalizată.

Clasa politică britanică, şi Cameron mai ales, trebuie să asigure că dezbaterea internă în privinţa statutului de membru are loc într-un mod constructiv şi cu adevărat informativ fără zvonurile alarmiste şi şovinismul care au dominat politicile britanice. Miza, spune Nougayrède, nu ar putea fi mai mare.




Alegeri generale în Marea Britanie: Rezultat surpriză

Fri, 08 May 2015 15:45:16 +0100

De Groene Amsterdammer, Amsterdam – Cartoon. În plus.



Alegeri generale în Marea Britanie: Scindaţi

Fri, 08 May 2015 15:33:20 +0100

The New York Times, New York – Cartoon. În plus.



Criza grecească: Spre ieşire?

Wed, 06 May 2015 14:18:39 +0100

Jyllands-Posten, Aarhus – Cartoon. În plus.



Ungaria: Extrema dreaptă îşi întăreşte poziţia în Parlament

Wed, 15 Apr 2015 09:58:46 +0100

Partidul de extrema dreaptă Jobbik a câştigat duminica trecută, 12 aprilie, alegerile legislative parţiale din oraşul Talpoca, obţinând astfel primul său loc în Parlament în cadrul unui scrutin uninominal. In timpul alegerilor legislative din aprilie 2014 Jobbik obţinuse 24 de locuri. Candidatul său, Rig Lajos, s-a plasat (cu 35.3%) înaintea candidatului partidului Fidesz, al primului ministru Viktor Orbán (34.4%). “Strategia partidului aflat la putere a fost distrusă, şi nu dinspre stânga, ci dinspre dreapta”, analizează Magyar Nemzet, cotidian din Budapesta. Ziarul, care titrează pe prima sa pagină “Schimbarea care vine dinspre dreapta”, crede că “în aer pluteşte sentimentul că se va schimba puterea”.

In cursă pentru alegerile legislative din 2018, Fidesz se simte deja ameninţat de un Jobbik care nu depăşise niciodată până acum 20%. Pentru acest ziar mai degrabă apropiat de Fidesz,

chiar dacă masa critică a electoratului este nemulţumită de recentele măsuri ale guvernului – taxa Internet, corupţia, apropierea de Rusia, ea nu are încă încredere oarbă în Jobbik. Insă trebuie să recunoaştem că, în timp ce discursul extremei drepte a avut un anumit ecou, cu siguranţă, puterea nu a reuşit să mobilizeze.




Vizita lui Alexis Tsipras în Rusia: Puneţi o monedă

Thu, 09 Apr 2015 00:54:30 +0100

I Kathimerini, Atena – Cartoon. În plus.



Religie: Vae victis Europa

Sun, 05 Apr 2015 22:41:46 +0100

, – În plus.



Noul rol al Germaniei în Europa: Al Patrulea Reich, oare?

Fri, 03 Apr 2015 12:45:28 +0100

Care este locul Germaniei în Europa? Oare vecinii săi au dreptate când compară dominarea sa actuală cu umbra epocii naziste? La aceste întrebări încearcă să răspundă un grup de jurnalişti în săptămânalul Der Spiegel. Se folosesc de trecutul tulbure al Germaniei pentru a explica faptul că “liderul în ciuda lui” al Europei se consideră paradoxal drept fiind în acelaşi timp prea mare şi prea mic pentru a-şi juca rolul actual: este clar că zona euro este condusă de Germania, chiar dacă disensiunile apar câteodată. Dimpotrivă, este clar de asemenea că Berlin are o mare influenţă asupra destinului a milioane de persoane în alte ţări. Această putere este direct legată de o responsabilitate specială dar membrii guvernului şi alţi oameni politici [germani] se comportă totuşi de parcă se găsesc în fruntea unei mici ţări. De fapt, Germania domină politic continentul datorită succeselor sale economice dar ea nu este deloc pregătită să accepte responsabilitatea conducerii politice sacrificându-şi interesele pe termen scurt, precizează Der Spiegel. Îndrăzneala sa politică este născută dintr-o dorință intransigentă de a-i vedea pe toţi membrii zonei euro aderând la principiile unei gestionări rezonabile şi eficiente, care îi sunt atât de dragi. Aceasta dă apă la moară adversarilor hegemoniei germane, care se aud tot mai des: aproape toţi criticii politicii germane au un singur cuvânt pe buze: austeritate. Acest concept se referă la economii care au o conotație pozitivă în Germania. Dar, în țările europene greu afectate de criza datoriilor, aceasta este un sinonim al politicii de privare impuse din exterior și al consecinţelor nefaste. Germania nu se mai limitează la exportarea bunurilor sale – îşi exportă şi regulile. Comparaţiile cu Al Treilea Reich sunt provocate de strategia Germaniei, care vrea să-şi salveze interesele economice, scrie echipa Der Spiegel, intervievând personalităţi dizidente greceşti, italiene şi franceze. În timp ce revista respinge astfel de comparații, argumentând că "nimeni nu face o paralelă între Merkel și nazism", precizează totuşi că "o reflecție aprofundată asupra cuvântului 'Reich' [Imperiu] nu este chiar deplasată”. Germania exercită, fără îndoială, o influență importantă și dincolo de granițele sale prin impunerea unei politici de austeritate partenerilor economici care nu o doresc. Stăpânii actuali ai Europei pot trage învățăminte tulburătoare din precedentele istorice. Al Doilea Reich, fondat de Bismarck, care a durat până la înfrângerea din Primul Război Mondial, s-a găsit într-o situație precară: devenise prima putere din Europa, dar nu era suficient de puternic pentru a domina singur continentul. Conform Der Spiegel, Germania este într-o situație similară chiar acum. Excedentul său bugetar se ridică la 217 miliarde de euro, în timp ce exporturile de capital prin intermediul băncilor germane au permis desfășurarea de interese economice în toată Europa. Dar, deși îşi domină vecinii, Germania ar fi deosebit de afectată de colapsul economic al Europei de Sud. Încă o dată, este prea mare și prea mică, în același timp, p[...]



Grecia: Vă aşteaptă un prieten

Thu, 02 Apr 2015 10:16:07 +0100

Trouw, Amsterdam – Cartoon. În plus.



Alegeri legislative în Marea Britanie: Mari calibre

Tue, 31 Mar 2015 11:51:50 +0100

The Independent, Londra – Cartoon. În plus.



Politica de apărare comună: De ce nu avem nevoie de o armată europeană

Mon, 30 Mar 2015 14:54:59 +0100

Polityka, Varşovia – Cerută de preşedintele Comisiei, ea răspunde mai mult la imperative bugetare decât la o reală necesitate politică. Şi diviziunile persistente între statele membre nu vor contribui la eficacitatea sa, consideră Polityka. În plus.



Balcanii şi criza: Bosnia în impas

Thu, 19 Mar 2015 13:47:11 +0100

“Acum un an, Bosnia era traversată de un val de proteste […] declanşate de sărăcie şi şomaj”, scrie Buka, o revistă din Banja Luka, în entitatea sârbă din Bosnia şi Herţegovina. Începute în oraşul Tuzla, “manifestaţiile s-au extins rapid în restul ţării”. Primării şi ministere au fost incendiate de cetăţenii sătui de imobilism, de corupţie şi de marasmul economic în care se afundă ţara. După cum aminteşte Buka, potrivit Eurostat, Bosnia alături de Albania sunt ţările cele mai sărace din Europa: “puterea de cumpărare este o treime din media europeană, doar un locuitor din doi ce poate munci este activ şi, printre ei, o treime nu are loc de muncă”. Cât despre guvern, mai scrie revista, că e vorba de nivel naţional sau local, nu există strategie pentru dezvoltarea ţării, în afara respectului pentru pactul de creştere şi locuri de muncă impus de Uniunea Europeană – care nu a dat rezultate în sânul Uniunii, de altfel. Bosnia se găseşte astfel între ciocan şi nicovală şi trăieşte un conflict asemănător celui care opune ţările din nordul şi din sudul Europei: încătuşaţi în dogma austerităţii şi prea îndatoraţi pentru a reuşi să se finanţeze pe pieţe. Comitetele cetăţeneşti care însufleţiseră protestele din 2014 au dispărut sau au fost absorbite de mişcări mai “instituţionale”. În faţa acestei situaţii, partidele populiste de dreapta, astăzi la putere atât în Federaţia croato-musulmană cât şi în entitatea sârbă, sunt în impas, notează Buka, deoarece singurul mijloc de a obţine pacea socială ar fi să obţină alte credite de la salvatorii internaţionali la un cost exorbitant, o soluţie care ar deveni repede imposibil de susţinut. Ceea ce ne face să ne gândim că manifestaţii asemănătoare celor din februarie 2014 sunt posibile în curând. Şi guvernul nu va avea de ales: din lipsă de fonduri, va fi obligat să taie din cheltuielile publice. […] Manifestaţiile, la care până acum au participat doar muncitori şi mici întreprinzători, ar putea să se amplifice. Intelectualii de dreapta estimează că Bosnia şi Herţegovina poate fi salvată doar prin reforme radicale, precum transferul de puteri ale conducătorilor politici spre operatori privaţi care, prin liberalizarea economiei, ar putea relansa creşterea. Dar pentru ca acest plan să se realizeze este nevoie de timp. Şi astăzi. Bosnia nu îşi permite să aştepte. Unei situaţii economice dificile i se adaugă un element destabilizator neprevăzut şi îngrijorător: apariţia organizaţiei Statul Islamic (SI), precum relatează reporterul La Stampa, care a mers la Gornja Maoča. “Curăţat” de populaţia sa sârbă în timpul războiului, acest sat din estul Bosniei a devenit un fief al salafismului. Mujahedinii care s-au instalat aici după război aplică şaria, şi, recent, s-au putut vedea drapelele Statului Islamic la balcoane şi ferestre, înainte să intervină poliţia pentru a le ridica. Gornja Maoča este “o bază” pentru musulmanii din Balcani care doresc să se alăture SI, explică [...]



Scandal germano-grec: Gest nobil

Thu, 19 Mar 2015 09:29:47 +0100

Cartoon movement, Amsterdam – Cartoon. În plus.



Imigraţie în Grecia: Atena ameninţă UE cu deschiderea porţilor

Thu, 12 Mar 2015 09:39:28 +0100

“Atena ameninţă că va lăsa să intre imigranţii clandestini”, afirmă De Volkskrant, potrivit căruia guvernul de stânga al primului ministru Alexis Tsipras a început modificarea politicii migratorii a Greciei: este prevăzută mai ales crearea unei “găuri” simbolice în gardul înalt de 4 metri care separă Grecia de Turcia. Acesta a fost construit în 2012 cu fonduri europene, cu scopul de a împiedica imigranţii ilegali să traverseze frontiera. Atena doreşte şi închiderea centrelor de retenţie.

Guvernul a luat deja primele măsuri, scrie Trouw: zilnic, aproximativ 30 de persoane care au cerut azil, mai ales refugiaţi din Asia şi Orientul Mijlociu, sunt eliberate din aceste centre.

Organizaţiile de apărare a drepturilor omului sunt “satisfăcute” de această politică mai “mai umană” a guvernului şi a ministrului supleant însărcinat cu probleme de imigraţie, Tasia Christodoulopoulou, o fostă militantă în domeniul drepturilor omului. Totuşi, Europa este foarte îngrijorată, adaugă ziarul, căci “majoritatea refugiaţilor nu doreşte să rămână într-o Grecie sărăcită, unde este dificil să-ţi refaci viaţa. De îndată ce se prezintă o oportunitate, refugiaţii se mută în statele mai bogate ale UE”.

Potrivit cotidianului De Volkskrant, guvernul grecesc utilizează problema imigranţilor pentru a pune presiune pe Bruxelles:

Atena doreşte mai mult ajutor din partea Europei, pentru a primi dar şi a repartiza imigranţii pe tot continentul. “Deoarece europenii nu dau dovadă de înţelegere, noi suntem deci îndreptăţiţi să încălcăm acordurile Schengen şi să dăm acte celor 300 000 de imigranţi pe care-i avem, care vor putea astfel să meargă peste tot în Europa”, a avertizat deja ministrul supleant al ordinii publice şi protecţiei publice, Yanis Panousis, într-un recent interviu.

Această problemă va fi la ordinea zilei în cadrul consiliului miniştrilor europeni de Justiţie, în această joi, la Bruxelles.




Politica euorpeană de apărare: Armata europeană propusă de Juncker “slăbeşte NATO”

Wed, 11 Mar 2015 10:07:28 +0100

“Tot ceea ce relativizează politic NATO şi slăbeşte din punct de vedere militar este rău”, scrie editorialistul Michael Stürmer în cotidianul german Welt am Sonntag, răspunzând astfel la propunerea făcută şi publicată în acelaşi ziar de Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene. Acesta vrea crearea unei armate europene, afirmând, printre altele, că “ea ar duce la instaurarea unei politici externe şi de securitate comune”, la o “reacţie credibilă la ameninţările aduse unui stat membru, în ceea ce priveşte pacea unui stat membru sau a unui stat vecin”, ca şi “la a face Rusia să priceapă că suntem serioşi atunci când este vorba de apărarea valorilor europene”.

Totuşi, pentru Stürmer,

Juncker vede în această iniţiativă un răspuns la derivele militare ale Rusiei împotriva Vestului, dar şi unicul răspuns posibil la dezinteresul manifest al Statelor Unite de a se implica în Europa, ca în timpul războiului rece.

Or, amintind eşecurile istorice ale celorlaltor proiecte de apărare europeană comună, Stürmer consideră că “un singur comandament este de ajuns”. Pentru a contra reorientarea politicii americane spre zona Pacificului, statele UE ar trebuie să fie mai preocupate de “cum să riposteze în faţa pericolului prin acţiuni proprii, nu gesticulând”.

Europenii, toţi împreună şi fiecare individual, începând cu Germania, vor trebui să-şi respecte promisiunile. Noua situaţie [avansarea Rusiei spre Vest] nu admite nicio doză de idealism.




Manifestaţii anti-Orbán la Budapesta: Guvernul este acuzat de corupţie în domeniul nuclear

Tue, 10 Mar 2015 13:32:24 +0100

De mai mult de un an de zile, manifestaţiile împotriva primului ministru Viktor Orbán şi a politicii sale naţionaliste se multiplică la Budapesta. In acest 8 martie, informează Magyar Narancs, ungurii au ieşit din nou în stradă pentru a denunţa corupţia puterii şi a-şi exprima nemulţumirea împotriva unei noi măsuri legislative extrem de controversate: în 3 martie, Parlamentul a votat o prelungire a termenul de secretizare a acordului semnat cu Rusia, în 17 februarie, în domeniul nuclear. Acest termen trece de la 15 la 30 de ani, o dublare.

“Mocskos Fidesz !” (“Acest Fidesz este murdar !”, partidul lui Orbán), strigau miile de persoane care au manifestat pe străzile capitalei Ungariei, Budapesta, la apelul lansat de opoziţie, în timp ce, continuă săptămânalul, pe pancarte se puteau citi inscripţii de genul “Acest guvern este corupt”.

Acordul are ca obiect un împrumut de 10 miliarde de euro, din partea Moscovei, pentru a acoperi astfel 80% din costul măririi centralei nucleare de la Paks, cu două reactoare suplimentare. Realizată de societatea rusească Rusatom, este singura centrală a ţării şi asigură 40% din necesarul de electricitate al Ungariei.

In timp ce guvernul invocă motive ţinând de “domeniul apărării”, notează site-ul hu-lala.org, opoziţia vede în această măsură o

mascare a unei veritabile afaceri de corupţie. In timp ce opoziţia cere preşedintelui Republicii, János Áder, să sesizeze Curtea Constituţională, manifestaţii intenţionează să iasă din nou în stradă în 28 martie.




Criza datoriei: Berlinul, oaia cea neagră

Fri, 06 Mar 2015 15:37:39 +0100

Corespondentul Libération la Bruxelles, Jean Quatremer, scrie că Avgi, un cotidian apropiat de Syriza, partidul premierului grec Alexis Tsipras, a publicat o caricatură a ministrului german al Finanţelor, “Wolfgang Schäuble, îmbrăcat cu o uniformă a Wehrmacht, armata celui de-al treilea Reich, cu o cruce de război în jurul gâtului”. Abia după două zile Tsipras l-a condamnat. Mai mult decât atât, cotidianul francez aminteşte că Tsipras însuşi a fost cel care a “deschis porţile germanofobiei”, cerând Germaniei compensaţii pentru prejudiciul Greciei din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Din cauza crizei, sentimentele anti-germane au crescut în Europa şi Berlinul “începe să-şi facă griji” notează Quatremer. El explică faptul că "nicăieri nu este bine văzută dominaţia unei ţări care pare să vrea să-şi impună modelul economic prin politicile de austeritate.” În Marea Britanie, “o parte a clasei politice [...] și presa populară se indignează văzând că învinsul din două războaie mondiale se impune ca stăpân absolut al zonei euro”, adaugă jurnalistul, care notează că ostilitatea față de Germania este în plină expansiune şi în Franța. Suveranistul de dreapta Nicolas Dupont-Aignan califică astfel UE drept "al patrulea Reich", liderul Frontului de stânga, Jean-Luc Mélenchon consideră că "atitudinea Germaniei este arogantă, dominatoare, și conduce Europa la haos", în timp ce liderul Frontului Național, Marine Le Pen denunță "capitularea Greciei în faţa şantajului Berlinului.” Nu numai aceste forțe politice sunt în creștere, dar, de asemenea, "discursul germanofob câştigă teren în sânul UMF și PS". Această critică din partea politicienilor francezi rezultă din diferențele asupra gestionării crizei euro. "Germanii raţionează prin reguli. Abia după aceea iau în considerare contextul, în timp ce noi sau anglo-saxonii suntem mult mai pragmatici” a declarat un membru al guvernului francez pentru Quatremer. Potrivit acestuia, Pentru Berlin, este deci suficient să revină la regulile convenite și să nu se angajeze într-o interpretare creativă, să se adapteze la circumstanțe. De unde ale sale "nein" repetitive: nu pentru o salvare europeană a băncilor, nu pentru un plan european de redresare, nu pentru un plan de asistență financiară pentru Grecia, nu pentru o interpretare flexibilă a normelor, nu, nu, nu. Şi totuşi, Bundestag a aprobat rezultatul ultimelor negocieri cu Grecia, “ceea ce nu era câştigat dinainte”. Tabloidul german Bild organizase o campanie împotriva ajutorului acordat Greciei şi planul de salvare era departe de a avea unanimitatea opiniei publice. Quatremer ajunge chiar la concluzia că de fapt Germania a acceptat de fiecare dată ceea ce a respins mai întâi: păstrarea Greciei în zona euro, solidaritatea financiară cu țările aflate în dificultate, uniunea bancară, relaxarea Pactului de Stabilitate, noua politic[...]



Prelungirea planului de ajutorare a Greciei: Degetul ridicat

Wed, 25 Feb 2015 14:34:37 +0100

De Groene Amsterdammer, Amsterdam – Cartoon. În plus.



Ungaria: “Simţim răsuflarea lui Putin în ceafă”

Wed, 18 Feb 2015 18:13:10 +0100

Alegând această primă pagină pentru a prezenta scopul şi semnificaţiile vizitei conducătorului rus la Budapesta, revista lunară Magyar Narancs explică faptul că “guvernul maghiar nu putea refuza această vizită”, iar la rândul său “Moscova avea nevoie de Ungaria”.

Pentru revista din Budapesta, care nu uită să amintească manifestaţiile care au avut loc în capitala maghiară în ajunul vizitei sale din 17 februarie, Putin “avea nevoie să arate lumii întregi că mai există o ţară europeană care îl susţine”, căci această vizită este prima de acest fel într-un stat UE de la începutul sancţiunilor împotriva Moscovei.

Cât despre primul ministru maghiar Viktor Orbán, el a subliniat că “chiar dacă Ungaria nu susţine sancţiunile, pacea din Ucraina este un sine qua non pentru restabilirea bunelor relaţii dintre UE şi Rusia”. Putin, care este acum izolat pe plan internaţional şi care are dificultăţi în găsirea de noi pieţe pentru bunurile şi serviciile sale, a semnat mai multe acorduri bilaterale cu Budapesta, în domeniile energetic, nuclear, universitar şi medical.

Pentru a înţelege mai bine Ungaria lui Viktor Orbán, citiţi dosarul nostru.




Ungaria-Rusia: Când Putin caută pacea la Budapesta

Tue, 17 Feb 2015 23:06:58 +0100

, – În plus.



Salvarea Greciei: “Ultimatum din partea Eurogrupului”

Tue, 17 Feb 2015 12:27:14 +0100

Eurogrupul mai dă Greciei doar câteva zile pentru a semna extinderea” salvării actuale, scrie I Kathimerini în ediţia sa în engleză. Guvernul grec are acum timp până vineri, 20 februarie pentru a decide dacă ajunge la un acord cu Eurogrupul pentru o extindere a planului de salvaresau riscă să piardă restul de fonduri”, după ce reuniunea miniştrilor de Finanţe din zona euro, lunea trecută, s-a terminat fără un acord între Grecia şi asociaţii săi. Totuşi, ziarul grecesc se arată optimist faţă de un posibil rezultat pozitiv, în zilele următoare, dat fiind că ministrul de Finanţe grec, Yannis Varoufakis

era încrezător că încă se putea ajunge la un acord care ar permite Greciei să-şi păstreze împrumutul în următoarele patru luni în schimbul unor condiţii. Coaliţia condusă de SYRIZA speră că asta va da Greciei şi creditorilor săi destul timp pentru a negocia un acord mai amplu care să includă şi uşurarea datoriei.




Război în Ucraina: Nou acord

Fri, 13 Feb 2015 12:08:03 +0100

Trouw, Amsterdam – Cartoon. În plus.



Summitul de la Minsk: “Ultima şansă pentru pace în Ucraina”

Wed, 11 Feb 2015 15:54:33 +0100

Ofensiva rebelilor proruşi s-a intensificat în estul Ucrainei în ajunul summitului de la Minsk (Belarus), în cursul căruia diferitele părţi implicate (Statele Unite, Uniunea Europeană, Rusia şi Ucraina) vor încerca să ajungă la un acord definitiv, informează ziarul ABC. In paralel, au loc intense negocieri multilaterale, între experţii francezi, germani, ruşi şi ucraineni, al căror scop este să ajungă la încetarea focului. Opţiunea care consistă în reînarmarea Ucrainei continuă să divizeze liderii americani şi europeni. Această măsură ar conduce la contracararea sprijinului pe care Moscova îl dă, în arme şi oameni, rebelilor proruşi. Cotidianul explică faptul că

a nu ajuta militar guvernul legitim de la Kiev reprezintă opţiunea unei Europe care doreşte negocierea unei soluţii. Totuşi, fără acest sprijin, armata ucraineană nu va fi aptă să învingă rebelii. [...] Summitul din Minsk poate fi prima etapă care va conduce la rezolvarea unui conflict care nu serveşte interesele nimănui, însă se poate termina la fel de bine cu un eşec răsunător, şi poate reprezenta preludiul unui război deschis, de mare amploare.




Grecia şi austeritatea: Revoluţionarii fără dinţi ai Atenei

Tue, 10 Feb 2015 12:35:53 +0100

Poate că şi-a numit cel mai mic fiu Ernesto şi până de curând avea un poster Che Guevara pe perete, dar Alexis Tsipras nu doreşte să provoace o revoluţie, susţine Newsweek Polska. Nu este “un ideologist orbit ci un strateg formidabil care iubeşte jocurile politice”, adaugă săptămânalul, subliniind că noul lider grec a umplut cu abilitate golul creat de colapsarea celor două partide principale din Grecia. După cum explică istoricul şi sociologul Iannis Carras – Principalul său atu este faptul că mulți greci îl văd ca pe un politician care s-a ridicat să-și apere țara sa. De aceea Tsipras va continua să folosească retorica naționalistă patriotică ce este în prezent împărtășită de stânga și partidele de dreapta din Grecia. Dar el nu va fi în măsură să îndeplinească "promisiunile nerealiste făcute în timpul campaniei electorale", chiar dacă a început demontarea unora dintre reformele predecesorului său prin suspendarea procesului de privatizare a terminalului Pireu și a furnizorului de energie DEI, precum și prin creșterea salariului minim și prin intenţia de a-i reangaja pe unii dintre lucrătorii din sectorul public care au fost concediaţi. Cu toate acestea, experții calculează costul promisiunilor lui Tsipras la 10 miliarde de dolari pe care Grecia pur și simplu nu le are. De aceea, susţine Gazeta Wyborcza, noul ministru grec de Finanţe, Yanis Varoufakis, a venit cu un plan de recuperare în patru puncte care este crucial pentru supravieţuirea guvernului. Aceasta presupune legarea datoriei guvernamenale de creşterea PIB-ului, continuarea reformelor, dar cu "laser nu cu un cuțit de măcelar", sporirea investițiilor de către Banca Europeană de Investiții nu numai în Grecia, ci în întreaga Europă și, în cele din urmă crearea unui nou program de asistență socială în zona euro . Elementele cheie ale planului depind de acordul partenerilor din UE și de la Bruxelles, acesta fiind motivul pentru care Tsipras și Varoufakis călătoresc pe continent în căutare de sprijin şi aliaţi. Când a fost întrebat ce se va întâmpla dacă liderii UE și Comisia resping propunerile sale, Varoufakis a recunoscut recent că, în acest caz, "moartea ar fi mai bună". Nu e de mirare că Tsipras şi-a atenuat retorica revoluționară înainte de confruntarea finală cu cancelarul german. Dar Newsweek Polska subliniază că Angela Merkel pare mai puțin dispusă acum să facă compromisuri, față de 2012, când se temea că prăbușirea Greciei ar duce la destrămarea zonei euro – În prezent, cancelarul german este mai înclinat să accepte o teorie a celei mai slabe verigi – a scăpa de povara celui mai slab membru ar ajuta zona euro. Negocierile dintre Atena și Berlin vor fi extrem de dificile. Unul [...]



Război în Ucraina: Mesaj către Kiev

Mon, 09 Feb 2015 14:25:34 +0100

De Groene Amsterdammer, Amsterdam – Cartoon. În plus.



Război în Ucraina: Convorbiri de pace

Fri, 06 Feb 2015 11:37:58 +0100

Trouw, Amsterdam – Cartoon. În plus.



Turneul european al lui Alexis Tsipras: “Coliziune frontală cu Berlin”

Thu, 05 Feb 2015 11:48:41 +0100

În timp ce noii guvernanţi greci sunt în turneu în capitalele europene pentru a obţine sprijin pentru programul anti-austeritate şi pentru a uşura presiunea pusă pe ţară, Guvernul german a emis o scrisoare arătând că “Eurogrupul are nevoie de un angajament clar şi frontal din partea Greciei pentru a garanta aplicarea măsurilor de reformă necesare pentru a menţine programul”. Documentul dezvăluit de Reuters pe 4 februarie, s-a publicat în ajunul reuniunii miniştrilor de Finanţe ai zonei euro de la Bruxelles şi în aceeaşi zi în care Banca Centrală Europeană a decis că nu va mai accepta obligaţiunile greceşti ca garanţie pentru împrumuturi, dând Guvernului grec o săptămână pentru a ajunge la un acord cu creditorii internaţionali. Altfel va înfrunta grave probleme de lichiditate.

Pentru I Kathimerini scrisoarea Berlinului este o “lovitură totală pentru angajamentul electoral al Guvernului”, şi va fi “categoric respinsă de premierul”Alexis Tsipras:

Atena trebuie să urmeze un drum greu, având în vedere că propunerea prezentată în favoarea unui acord nu pare să fie acceptată de parteneri. [...] Conflictul dintre Atena şi Berlin va fi probabil transferat către summitul din 12 februarie.