Subscribe: Presseurop | Industrie şi comerţ
http://www.presseurop.eu/ro/taxonomy/term/23/*/feed
Added By: Feedage Forager Feedage Grade B rated
Language:
Tags:
Rate this Feed
Rate this feedRate this feedRate this feedRate this feedRate this feed
Rate this feed 1 starRate this feed 2 starRate this feed 3 starRate this feed 4 starRate this feed 5 star

Comments (0)

Feed Details and Statistics Feed Statistics
Preview: Presseurop | Industrie şi comerţ

VoxEeurop | Industrie şi comerţ



The talk of the continent



 



Industria auto şi schimbările climatice: UE nu îşi va atinge obiectivele fără reguli mai sticte

Mon, 20 Jul 2015 19:08:37 +0100

The Guardian, Londra – Uniunea nu îşi va atinge obiectivele pe care şi le-a fixat până în 2025 în materie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră dacă nu atacă serios poluarea provocată de automobile. Unele ţări fac presiune pentru a plasa ştacheta foarte sus, dar altele, precum Germania, pun frână. În plus.



Douăzeci de ani după Srebenica: Zonă protejată

Mon, 13 Jul 2015 16:55:20 +0100

Trouw, Amsterdam – Cartoon. În plus.



Transport feroviar: Harta distanţelor dintre Bruxelles şi restul Europei

Mon, 08 Jun 2015 09:59:09 +0100

Par Lorenzo Ferrari.

Plecând de la Bruxelles, cât timp este necesar pentru a ajunge într-un alt punct al Europei? Bazându-se pe datele furnizate de Swiss Transport API, Peter Kerpedjiev a publicat pe blogul său o hartă care arată timpul necesar în tren pentru a ajunge în principalele oraşe europene. Pentru regiunile în care nu ajunge calea ferată, este vorba de o estimare a timpului făcut...pe jos.

Distanţele indicate de hartă nu sunt doar doar fizice ci, într-o mare măsură, şi culturale. Pe de o parte, această hartă arată în ce măsură inima Europei instituţionale este conectată cu Franţa, Germania şi Anglia de sud. Pe de alta, ea arată cât de mare este distanţa care separă Bruxelles de regiunile din sudul şi estul UE.




Plângerea UE împotriva Google: Liberă !

Thu, 16 Apr 2015 21:33:47 +0100

The Nation, Bangkok – Cartoon. În plus.



Arme de foc: O hartă a Europei a ţărilor în care locuitorii sunt cei mai înarmaţi

Mon, 13 Apr 2015 21:28:59 +0100

Această hartă, realizată de Wikipedia pe baza datelor Small Arms Survey 2007, arată estimarea procentului de locuitori care posedă o armă.

In Europa, Serbia se află în frunte (şi este numărul doi mondial, imediat după Statele Unite), cu 69.7 de arme de foc la 100 de locuitori. Este urmată de Elveţia, cu 45.7 arme de foc la 100 de locuitori, şi Cipru, cu 36.1. Patru ţări scandinave (Suedia, Norvegia, Islanda şi Finlanda) se află printre cele zece cele mai "înarmate". România este ultima din listă, cu mai puţin de 0.5 arme de foc la 100 de locuitori.




Finanţe: Franţa, Germania şi Italia vor să se alăture concurentului Băncii Mondiale

Thu, 19 Mar 2015 10:23:01 +0100

Franţa, Germania şi Italia vor să se alăture Marii Britanii pentru a se converti în membri ai Băncii Asiatice pentru Investiţii în Infrastructură (AIIb), o bancă de dezvoltare sprijinită de China pentru Asia. “Decizia celor trei ţări europene este lovitura finală pentru eforturile Statelor Unite de a-i convinge pe aliaţii lor occidentali şi asiatici să nu se alăture” AIIb, scrie De Volkskrant.

Americanii consideră că banca, 49% fiind în mâinile chinezilor, poate fi un rival pentru Banca Mondială, şi o acuză că nu ar fi “suficient de transparentă”. Se tem că “astfel va creşte riscul de credite dubioase”. Franţa, Germania şi Italia au declarat într-o conferinţă de presă că vor ca banca pentru dezvoltare să lucreze conform “celor mai bune standarde şi practici”.




Acordul de cooperare militară cu Arabia Saudită : Femeia la putere

Fri, 13 Mar 2015 10:18:21 +0100

Trouw, Amsterdam – Cartoon. În plus.



Război în Ucraina: “Armele marinei pentru ruşi”

Mon, 02 Mar 2015 17:08:17 +0100

“In ciuda embargoului impus în urmă cu nouă luni, cehii vând Moscovei cele mai bune arme din lume”, informează Rzeczpospolita. Potrivit unor documente consultate de acest cotidian polonez, armele cu pricina ar fi semiautomate americane Bushmaster sau germane Heckler-Koch, ca şi revolvere Sig Sauer, utilizate de Marina şi Delta Force americane. Oficial, aceste arme ar fi fost comandate de vânători ruşi.

Rzeczpospolita se teme că armele livrate de Republica Cehă ar putea fi utilizate direct împotriva trupelor ucrainene sau pentru a înscena o posibilă livrare de armament, secretă, dinspre Washington. Cotidianul polonez mai menţionează că

vestea este cu atât mai şocantă cu cât luăm în considerare că până acum nicio ţară din UE nu a îndrăznit să livreze Ucrainei arme letale.




Swiss Leaks: Scandalos!

Wed, 11 Feb 2015 11:16:16 +0100

Le Temps, Geneva – Cartoon. În plus.



Polonia: Creşterea francului elveţian scufundă datornicii polonezi

Tue, 03 Feb 2015 13:28:38 +0100

Eliminarea plafonului minim al francului elveţian decisă de Banca centrală elveţiană pe 15 ianuarie a îngheţat Polonia, scrie Gazeta Wyborcza. Într-adevăr, ca urmare a acestei decizii, “francul elveţian a decolat”: în câteva ore, a trecut de la 3,5 zloţi la 5,20 zloţi (euro valorează în jur de 4,2 zloţi) şi, notează cotidianul, se menţine la 4,3 zloţi în acest moment. Ratele datornicilor care au luat un credit imobiliar în franci elveţieni au crescut fără să se aştepte la asta. Rata medie a unui credit imobiliar este de 500 de euro în Polonia, în timp ce pentru cei îndatoraţi în franci elveţieni, suma se ridică acum la 570 de euro. Or, după cum remarcă The New York Times, “în Polonia, existau 562 487 de împrumuturi imobiliare în franci în 2013, ceea ce reprezintă aproape o treime din toate împrumuturile”. Asta înseamnă că într-o singură zi multe gospodării şi-au văzut crescând substanţial creditul. Jurnalul american prezintă mărturiile datornicilor care au decis, între 2004 şi 2010, să ia un credit în franci elveţieni, deoarece, cum spune unul dintre ei, “toată lumea o făcea”. Cotidianul arată că “înainte să fie lovită Europa de criza financiară, băncile îşi împingeau clienţii să împrumute în franci elveţieni”, propunând rate mai avantajoase decât pentru împrumuturile în zloţi. El dă exemplul unui bărbat care rambursează un credit cu o dobândă de 4,65%, în timp ce dacă ar fi ales un împrumut în zloţi, ar fi plătit 10-12%. În prezent, mai notează ziarul “sunt terifiaţi, le e teamă şi se roagă să facă ceva guvernul”; una dintre persoanele întâlnite de jurnalist afirmă că se gândise chiar “să se sinucidă”. The New York Times aminteşte că Polonia nu este prima ţară ce se găseşte în această situaţie dramatică: anul trecut, Ungaria, care făcea faţă unei probleme asemănătoare, a obligat băncile să convertească împrumuturile imobiliare contractate în franci elveţieni în forinţi maghiari la o rată mai joasă decât cea de pe piaţă. Ţara a fost criticată pentru această politică, ceea ce a îngheţat sectorul bancar. […] Polonia s-a gândit la o soluţie asemănătoare. Premierul Ewa Kopacz a declarat […] că va fi de partea poporului, nu a băncilor. Dar ministrul de Finanţe, Mateusz Szczurek, a respins abordarea maghiară, considerând că “nu este rolul statului să suprime toate riscurile cu care se pot confrunta aceşti oameni”. Totuşi, executivul polonez şi actorii de pe piaţă întreprind alte măsuri pentru a-i uşura pe datornici. După cum subliniază Gazeta Wyborcza guvernul, Comisia de control financiar, Autoritatea pentru proetcţia concurenţei şi a consumatorilor şi băncile însele încearcă să vină în ajutor debitorilor. Ele au coborât spread-ul şi au luat în calcul indicele LIBOR negativ, astfel încât ratele dobânzii clienţilor au scăzut. Totuşi, ziarul din Varşovia se întreabă cât de bună este ideea acestui ajutor acordat celor care au luat un împrumut în franci: oare polonezii care au luat un credit imobilar în franci elveţieni sunt cu adevărat dezavantajaţi? Răspunsul nu este atât de evident. Cineva care a contractat un împrumut de 75 000 în zloţi în 2006 plătea rate mai importante până acum. […] Dacă a fost luat un credit în franci elveţieni pe 30 de ani, este probabil să se dovedească mai rentabil până la urmă. România a fost şi ea afectată de decizia Băncii centrale elveţiene. În jur de 70 000 de români au un împrumut în franci elveţieni, şi, potrivit Adevărul financiar, datornicii încep să se organizeze. Ei au creat o pagină Facebook numită “Grupul clienţilor cu credite în CHF” şi cer o modificare a leg[...]



Sondaj european despre TTIP: O majoritate zdrobitoare împotriva proceselor de arbitraj

Fri, 30 Jan 2015 10:47:25 +0100

Comisia Europeană a primit 149 399 de răspunsuri la consultarea sa, publicată pe 15 ianuarie, în privinţa mecanismului de reglare a diferendelor între investitori şi state (ISDS) care face parte din Partenariatul comercial şi investiţional transatlantic (TTIP). Dar, “aproape niciunul nu este favorabilă ISDS”, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung.

35% dintre răspunsuri veneau din Marea Britanie, 23% din Austria şi 22% din Germania. Aproape nimeni nu a participat la sondaj din Europa Centrală. Potrivit Comisiei, 97% dintre răspunsuri erau trimise de organizaţii non-guvenamentale. Articolul precizează că

totuşi, asta nu semnează condamnarea la moarte a acordului de liber-schimb cu Statele Unite, potrivit comisarului pentru Comerţ, Cecilia Malström. Consultarea nu trebuia să fie considerată un referendum, potrivit surselor apropiate de comisarul suedez. “În prezent, avem nevoie de o discuţie deschisă care s-ar baza pe această consultare”, a explicat ea la Strasbourg.

Jurnalul subliniază că Malmström nu a prezentat propuneri concrete pentru a rezolva problema ISDS. Ea nu a făcut decât să precizeze că vor fi luate în considerare mai multe probleme de către Comisie, “astfel încât TTIP să nu limiteze drepturile statelor în ceea ce priveşte protecţia mediului şi a consumatorilor”.

Frankfurter Allgemeine Zeitung adaugă că noile discuţii cu Parlamentul European, statele membre şi grupurile de interes, precum sindicatele, asociaţiile de consumatori şi reprezentanţii companiilor, reduc încă şi mai mult şansele de a ajunge la un acord crucial asupra TTIP înainte de finalul anului.




Franc elveţian-euro: Decroşaj

Mon, 19 Jan 2015 09:56:27 +0100

Le Temps, Geneva – Cartoon. În plus.



UE-Rusia: UE interzice comerţul cu Crimeea şi Putin dă vina pe Vest pentru problemele Rusiei

Fri, 19 Dec 2014 10:38:20 +0100

Liderii europeni şi ruşi au fost sfidători după tensiunile economice din 18 decembrie, cu liderii UE anunţând noi sancţiuni din cauza Crimeii şi preşedintele rus Vladimir Putin avertizând ţara sa că vor fi doi ani de recesiune. În timpul unei conferinţe de presă anuale, care “de obicei, serveşte drept arenă pentru spectacolul populist al preşedintelui”, scrie Financial Times, Putin “a înfruntat întrebări mult mai dure de la mulţimea loială, mai ales asupra economiei”. Dar cotidianul financiar subliniază că Putin a plasat responsabilitatea pentru problemele ţării în altă parte –

El a susţinut că o perioadă de dificultăţi economice este preţul pe care Rusia va trebui să-l plătească pentru a-şi menţine independenţa în faţa agresiunii din vest, dând vina în mod repetat pentru prăbuşirea rublei şi recesiunea ce se profilează pe “factori externi”.

La un Consiliu al summit-ului Uniunii Europene de la Bruxelles, cancelarul german Angela Merkel a promis să menţină sancţiunile până ce Putin “face concesiuni majore” în Ucraina, scrie EUobserver. Liderii UE au convenit de asemenea“interzică aproape toate formele de cooperare de afaceri cu Crimeea”, din 20 decembrie. Potrivit site-ului –

Având în vedere criza financiară din Rusia şi faptul că trebuie să aprovizioneze Crimeea pe mare, regiunea, care trăia din subvenţiile ucrainene, ar putea deveni o mare durere de cap.




Spaţiu: “Acord istoric al europenilor pentru o nouă rachetă Ariane 6”

Wed, 03 Dec 2014 12:26:36 +0100

Reprezentanţii celor 20 de state membre ale Agenţiei Spaţiale Europene au semnat în 2 decembrie, la Luxemburg, un acord asupra construirii unui nou lansator de rachete, Ariane 6, după ce şi Germania şi-a dat acordul.

Până nu demult, aceasta preconiza doar o “evoluţie progresivă a Ariane 5”, informează Le Monde.

Cotidianul aminteşte că acest program “este plasat pe orbită” la 19 ani de la lansarea Ariane 5, la Roma. Primul tir este prevăzut pentru 2020, iar acest “lansator de rachete se vrea un răspuns la iniţiativa americană Space X”, care a redus de fapt preţul unei lansări cu mai mult de 30%, aducându-l la 60 de milioane de dolari (48.5 milioane de euro). Potrivit jurnalului francez, europenii trebuie să reacţioneze cu rapiditate, pentru a nu pierde “supremaţia pe care o au pe piaţa lansărilor de sateliţi comerciali”.




Liber-schimb UE-Statele Unite: Revoluţia silenţioasă a TTIP

Thu, 20 Nov 2014 08:22:43 +0100

“Organizaţiile societăţii civile acuză Comisa Europeană de a fi împiedicat vocile cetăţenilor şi se opun unui acord de liber-schimb cu Statele Unite”, scrie i.

Parteneriatul transatlantic pentru comerţ şi investiţii este un acord comercial în curs de negociere între UE şi Statele Unite care “prevede să armonizeze legislaţiile de o parte şi de a Atlanticului cu scopul de a permite marilor companii europene şi americane să investească şi să îşi crească beneficiile pe picior de egalitate într-o piaţă mai mare”, aminteşte ziarul.

Obiectivul lor este de a face faţă dezechilibrelor şi avantajelor concurenţiale ale economiilor emergente precum China, India şi Bangladesh.

Compusă din peste 300 de organizaţii ai societăţii civile, platforma Stop TTIP a fost creată pentru a combate ceea ce ele consideră drept “o ameninţare împotriva democraţiei, statului de drept, mediului, sănătăţii, serviciilor publice precum şi a drepturilor consumatorilor şi muncitorilor”. Ea a lansat o acţiune în justiţie împotriva Comisiei Europene în faţa Curţii de Justiţie Europeană, după respingerea cererii de iniţiativă cetăţenească europeană (ICE) împotriva TTIP de către Comisie.

În faţa blocajului de la Bruxelles, grupurile de activişti şi sindicatele care compun această alianţă au lansat o petiţie care a reunit cel puţin 850 000 de semnături împotriva TTIP.

În ziar, directorul Institutului portughez pentru relaţii internaţionale, Carlos Gaspar, subliniază că “discuţiile au loc cu uşile închise” şi că “jurnaliştii şi cetăţenii sunt excluşi”. Pentru aceasta, continuă ziarul,

“cel mai important”, subliniază el, “este de a veghea să existe un control democratic eficace asupra procesului de negociere, indispensabil atât pentru guverne şi pentru Parlamentele naţionale ale statelor membre UE cât şi pentru Comisie şi Parlamentul European, care vor avea astfel o mai mare eventuală putere pentru a-şi apăra interesele”. Totuşi, victoria republicanilor în alegerile de la jumătatea mandatului din Statele Unite şi controlul asupra Congresului vor complica încheierea TTIP. Considerat drept o prioritate a preşedintelui Obama, […] este văzut cu mai puţin entuziasm de republicani, care estimează că poate ameninţa protecţia socială şi dreptul de muncă.




Transport feroviar: Terminus pentru trenurile de noapte?

Thu, 13 Nov 2014 10:00:15 +0100

Trenurile de noapte, cele care au trăit era călătoriilor noilor generaţii de tineri europeni – îşi mai aduce cineva aminte de celebrul pass Interrail? – ar putea deveni foarte curând doar o amintire. Revista Terra eco, axată pe economie şi ecologie, aminteşte într-adevăr că, în ultimul timp, mai multe companii feroviare au decis să-şi oprească toate liniile nocturne din Europa:

în decembrie trecut, Elipsos a decis să suprime oferta pe care o avea între Franţa şi Spania. A urmat apoi cea dintre Elveţia, Spania şi Italia.

La începutul lunii octombrie, International Railway Journal anunţa că Deutsche Ban, compania germană a căilor ferate, şi unul din cei mai mari operatori de trenuri de noapte, suprima şi ea câteva trenuri nocturne între Franţa şi Germania, sau între Elveţia, Germania şi Danemarca.

Cauzele acestor închideri de linii nocturne? Lipsa de rentabilitate a acestei activităţi concurate de companiile aeriene low-cost; materialul învechit – o reînnoire a garniturilor de tren ar fi foarte costisitoare – ; cheltuielile de gestiune; problemele legate de interoperabilitate... Dar şi legislaţia europeană a căilor ferate şi liberalizarea sectorului. International Railway Journal explică astfel că

în timp ce Comisia Europeană investeşte miliarde de euro în amenajarea infrastructurilor feroviare transfrontaliere, legăturile internaţionale îşi pierd din interes, în absenţa unei viziuni comune de menţinere în funcţiune. O realitate care nu corespunde cu politica UE asupra transferului modal şi a reducerii emisiilor de CO2, căci pasagerii trenurilor sunt obligaţi practic să privilegieze avionul inclusiv pentru distanţe scurte.

Pentru această revistă, pentru a remedia această moarte a trenurilor de noapte din Europa, trenuri care dispun de un "enorm potenţial turistic", ar fi nevoie de o "viziune comună asupra viitorului". Dar şi de întreprinderi feroviare care să găsească "mijloace mai pragmatice pentru a umple fiecare cuşetă", propunând, de exemplu, "servicii cu puternică valoare adăugată, compartimente superioare calitativ, promoţii, rezervări simplificate".

Deocamdată, notează Terra eco, doar Thello pare să fi reuşit să se menţină:

potrivit directorului său general, Albert Alday, trenul Paris-Milano-Veneţia (exploatat până în 2010 de Artesia) primea 200 000 de pasageri pe an înaintea sosirii Thello. Din 2012, am trecut la 300 000. În 2014, vom atinge cel puţin 340 000 de pasageri.

În revista franceză, economistul Yves Crozet aminteşte totuşi că "linia de noapte relansată de Thello între Paris şi Veneţia este deosebită, din cauza romantismului său". Şi prezice transformarea acestor trenuri într-un produs de nişă sau de lux: "ele aparţin trecutului, ca şi vapoarele care traversau Atlanticul".




Austria-Ungaria: Nori asupra foştilor parteneri

Thu, 06 Nov 2014 10:02:12 +0100

Există tensiune între cele două partide care constituiau cândva Imperiul Austro-Ungar: dacă, în timpul vizitei sale oficiale în Ungaria [pe 15 octombrie], preşedintele austriac Heinz Fischer “a primit cu siguranţă o primire călduroasă”, scrie Kurier,

toate aceste gesturi de simpatie şi demonstraţii de bună vecinătate [...] nu ar putea ascunde că există o veritabilă problemă între Viena şi Budapesta.

Potrivit cuvintelor preşedintelui austriac, “marele nor”, este legea pe terenurile agricole. Cotidianul vienez explică astfel că

de la 1 mai, o nouă lege se aplică în Ungaria. Ea pune capăt cu efect retroactiv tuturor contractelor de uzufruct de după 1994, conferind beneficiarilor dreptul de a folosi terenurile agricole ba chiar şi simplele grădini. Rezultat: în jur de două sute de agricultori şi numeroşi proprietari de reşedinţe secundare sunt ameninţaţi cu expropierea.

Numeroşi austrieci ar putea fi astfel afectaţi şi ziarul precizează că “de luni de zile Austria adresează plângeri Comisiei Europene pe acest subiect”. Aceasta îşi va face publică decizia la sfârşitul lunii.

La problema agricolă, se adaugă atitudinea premierului maghiar Viktor Orbán faţă de băncile austriece, foarte prezente în Ungaria. Kurier aminteşte astfel că –

o nouă lege trebuie să le constrângă pe acestea din urmă să schimbe în forinţi, la un curs fixat de guvern, totalitatea creditelor lor în monede străine. O măsură care ar putea să coste până la 3,2 miliarde de euro băncile instalate în ţară.

“Aceste proiecte încă vagi ar putea să se adune precum norii deasupra celor două ţări”, conchide jurnalul.




Bănci: “Italia sub presiune: nouă bănci nu trec testul de stres”

Mon, 27 Oct 2014 10:47:07 +0100

Banca centrală Europeană a publicat rezultatele evaluării sale a peste 130 din cele mai mari bănci din zona euro pe 26 octombrie, dând pentru 12 dintre ele două săptămâni pentru a preciza ce acţiuni vor lua pentru a-şi ameliora bilanţurile. În cursul testului, care a fost efectuat de-a lungul anului 2013, “s-a dovedit că 25 de bănci duc lipsă de capital”, scrie Financial Times, adăugând că sectorul bancar italian “a apărut ca marele perdant” al evaluării BCE. Banca Monte dei Paschi di Siena prezintă “cele mai multe probleme”, nouă bănci italiene nu au trecut testul, precum şi stabilimente financiare reprezentând Grecia şi Cipru (trei pentru fiecare din aceste ţări), Slovenia şi Belgia (două fiecare), precum şi Germania, Franţa, Spania, Portugalia, Irlanda şi Austria (o bancă).

Ca reacţie a acestei publicări,

Banca centrală italiană a criticat parametrii acestor teste de stres. Ea le-a calificat drept foarte severe şi irealiste pentru băncile italiene şi a contestat numărul exact al eşecurilor.




UE-Rusia: Rusia contestă sancţiunile la Curtea Europeană

Fri, 17 Oct 2014 10:47:42 +0100

Rusia duce Uniunea Europeană la tribunal din cauza sancţiunilor aplicate companiilor sale, în ceea ce Financial Times califică drept “un semn că exluderea companiilor de pe pieţele de capital globale afectează economia rusească”.

Gigantul de stat petrolier Rosneft şi omul de afaceri Arkady Rotenberg au cerut Curţii Europene de Justiţie să anuleze decizia din 31 iulie a Consiliului European, care a interzis companiilor de energie şi băncilor statului să strângă fonduri de pe pieţele europene.

Cotidianul financiar spune că înainte, Curtea

a fost împotriva Consiliului în privinţa măsurilor similare impuse Iranului şi Siriei. Mai ales, Curtea a decis că, în implementarea sancţiunilor, statele europene s-au bazat prea mult pe surse confidenţiale, ceea ce afectează capacitatea ţintelor de a construi o apărare eficientă.

Financial Times adaugă că un potenţial lung proces în apel înseamnă că “o acţiune legală nu promite o rezolvare rapidă a problemelor economice” cauzate de sancţiuni.




Investiţii în străinătate: “China îşi schimbă tactica şi pariază masiv pe activele europene”

Tue, 07 Oct 2014 21:41:41 +0100

Investitorii chinezi s-au precipitat în Europa în mijlocul celei mai grave crize a datoriilor de pe continent, scrie Financial Times. Potrivit unei anchete a cotidianului londonez, investiţiile directe chineze în Europa au trecut de la 6.1 miliarde de euro, în 2010, la aproapre 27 miliarde la sfârşitul anului 2012.

Această “transformare a modelului chinez de investiţii în străinătate” s-a manifestat, potrivit ziarului, prin cumpărarea în bloc, de către superputerea asiatică, de active la preţ scăzut în “câteva din cele mai atinse [de criză] state de la periferia zonei euro".

Pentru Financial Times, tendinţa dezvăluie -

strategiile investitorilor chinezi şi ale migranţilor, care participă printr-un efort naţional – politica 'going out' [de expansiune în străinătate], datând din 1999 – la găsirea de noi pieţe şi la întărirea economiei chineze. [...] Analiştii continentului observă formarea unor acorduri robuste şi apariţia unor semne potrivit cărora investiţiile vor creşte semnificativ în acest deceniu.




Terorism: Intoarcerea jihadiştilor europeni: multe confuzii

Tue, 30 Sep 2014 08:44:13 +0100

Conflictul cu statul islamic este “o adevărată bătaie de cap” pentru statele membre ale UE, care nu reuşesc să ajungă la un acord privind combaterea ameninţării cu atacuri din partea cetăţenilor europeni care se întorc din Siria şi Irak, scrie The Guardian.

Rapoartele zilnice pe care miniştrii de Interne din cele 28 de state membre le vor pune în comun în cadrul întâlnirii din Luxemburg, la mijlocul lunii octombrie, o întâlnire la care vor participa şi “directorii marilor actori ai reţelelor de socializare actuale, Twitter, Facebook şi Google”, în speranţa că vor reieşi linii directoare ale acestor dezbateri care durează deja de 18 luni –

sunt baza unor diverse scheme în curs de dezbatere. Mai ales în ceea ce priveşte aşa-numitele PNR – Passenger Names Record – , date ale pasagerilor UE, care furnizează până la 15 parametri susceptibili de a fi acceptaţi de un algoritm apt să ofere soluţii pentru identificarea suspecţilor. Însă procedura se loveşte de opinia Parlamentului European, care susţine că libertatea civilă a milioane de călători obişnuiţi va fi astfel încălcată. Thomas de Maiziere, ministrul german de Interne, a cerut, el, o verificare mai serioasă a paşapoartelor şi cărţilor de identitate, în aeroporturi, însă propunerea sa a fost respinsă, pe motivul că ar duce la imense cozi şi întârzieri. Este însă disponibilă, deja, o bază de date a poliţiei, cunoscută sub numele de SIS, Sistemul de Informaţii Schengen, care ar putea, ea, fi un instrument util, până la o anumită limită, în decelarea călătoriilor şi a identităţilor suspecte. Serviciile de informaţii se tem totuşi să utilizeze acest sistem deoarece ar contribui la compromiterea sa, l-ar face mai puţin eficace.

O investigaţie realizată de cotidianul francez Libération arată, la rândul său, cât de dificile sunt relaţiile dintre UE şi statele din afara UE în ceea ce priveşte întoarcerea suspecţilor. Articolul relatează “incredibilul eşec” al unei operaţiuni prin care trei jihadişti francezi – dintre care unul este cumnatul lui Mohamed Merah – au fost arestaţi în Turcia, după ce au părăsit Siria, ca să fie extrădaţi pe un aeroport greşit. În timp ce serviciile de informaţii aşteptau la aeroportul Orly, din regiunea pariziană, trioul a aterizat la Marsilia şi s-a întors acasă, liber, la Toulouse...Conform cotidianului francez, autorităţile turceşti ar fi comutat avioanele din cauza unor dezacorduri “de ultim moment” -

problema este că poliţia de frontieră din Turcia nu a informat partenerii de la serviciul turc de informaţii despre schimbarea strategiei, serviciul turc nu a avut cum să prevină deci ofiţerul coordonator al DGSI [serviciul francez de informaţii] la ambasada franceză din Ankara. Ca să dăm doar o idee despre cât de furios a fost ministrul francez de Interne, Bernard Cazeneuve.




Scoţia: "Repercusiuni ale mediului de afaceri în cazul unui Da"

Sun, 14 Sep 2014 21:16:16 +0100

Cinci bănci din Scoţia au declarat că-şi vor muta sediul în Anglia în cazul în care rezultatul la referendumul din 18 septembrie va fi un Da, anunţă Financial Times.

Sondajele indicând un rezultat foarte aproape de un Da fiind din ce în ce mai frecvente, Royal Bank of Scotland a decis să alerteze, indică acest cotidian, deoarece acest sector are angajate aproximativ 35 000 de persoane –

băncile estimează că ele vor fi primele penalizate de agenţiile de rating şi de investitori dacă vor continua să-şi păstreze sediul într-o Scoţie independentă, mai ales în cazul în care ar pierde sprijinul Băncii Angliei, ca şi creditor în caz de urgenţă. Au crescut, în ultima săptămână şi cererile de informaţii depuse de clienţi din ce în ce mai neliniştiţi, asupra consecinţelor avute de victoria unui Da.

Cotidianul mai afirmă faptul că sondajele au provocat în acelaşi timp "un val de avertismente la adresa întreprinderilor", privind evident consecinţele unui Da. Alex Salmond, liderul Partidului Naţional Scoţian, a denunţat, în ceea ce-l priveşte, o campanie "alarmistă" pusă la cale de biroul premierului britanic, David Cameron, care, potrivit Financial Times, "a cerut şefilor de întreprindere, de mai multe luni deja, să se pronunţe ferm împotriva independenţei".




Marea Britanie: Băncile americane pregătesc Brexit

Tue, 19 Aug 2014 08:39:59 +0100

Potrivit surselor citate de Financial Times, trei bănci americane – Bank of America, Citigroup şi Morgan Stanley – “au pus la punct un scenariu în cazul în care Marea Britanie trebuia să părăsească Uniunea Europeană” după un vot în acest sens la referendumul pe care Londra se gândeşte să-l organizeze în 2017.

Persoane apropiate acestor bănci au spus pentru cotidianul din City că ele

considerau că Irlanda ar fi un loc favorabil pentru unele din activităţile lor dacă trebuie să părăsească Marea Britanie. Una dintre ele a afirmat că e deja pe cale să organizeze delocalizarea unor activităţi în Irlanda. Aceste persoane adaugă că proiectele sunt încă în faza lor iniţială, dar ele au adăugat că băncile au început să anticipeze uniunea bancară care se schiţează în zona euro şi care ameninţă să izoleze Marea Britanie.

Potrivit La Tribune, “nou pământ primitor, Irlanda ar fi atractivă pentru slabul său nivel de impozitare”. În cazul unui eventual “Brexit”,

în ciuda costului foarte ridicat al unui eventual transfer al activităţilor dintr-un oraş în altul, Frankfurt şi Paris ar reprezenta de asemenea soluţii de repliere pentru instituţiile financiare non europene pe Vechiul Continent.




Criza economică: “Marii investitori care au părăsit România în criză”

Thu, 14 Aug 2014 12:26:48 +0100

Nokia, Europharm şi Poiana sunt doar câteva din uzinele care s-au închis în România din 2008 încoace. Însă exodul nu se opreşte aici, explică Adevărul pe prima sa pagină, căci trei alte mari întreprinderi – Enel, Eni şi Lafarge – şi-au anunţat deja retragerea.

Tot în 2008, când criza de abia începea să creeze primele probleme în România, pe piaţa locală îşi exersau activitatea 42 de bănci. La sfârşitul anului trecut mai erau doar 39, o parte însă având noi acţionari sau cu pachete de acţiuni preluate de alţii. Anul acesta, investiţile străine directe au scăzut cu 10% în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului 2013.




Sancţiuni economice: “Rusia lansează un război comercial cu UE şi SUA”

Fri, 08 Aug 2014 11:30:16 +0100

Ca răspuns la sancţiunile impuse din cauza crizei din Ucraina, Rusia a interzis importurile alimentare din Uniunea Europeană şi SUA într-o mişcare care ar putea însemna pierderi de până la 50 de milioane de lire sterline (63 milioane de euro) pentru economia scoţiană şi ar putea lăsa rafturile goale în oraşele ruseşti, scrie The Scotsman.

Chiar dacă exporturile scoţiene de produse lactate, ouă, peşte şi fructe de mare, fructe, legume şi cereale vor avea de suferit, ziarul notează sprijinul masiv pentru sancţiuni. “Recunoaştem că este o problemă geopolitică serioasă”, spune un reprezentant al industriei de pescuit.

“Soluţia pentru disputa internaţională este ca Rusia să vină la masa negocierilor”.

Cotidianul observă că decizia Rusiei va avea cele mai dure efecte acasă

Rusia depinde foarte mult de importul de alimente – cele mai multe din Vest – mai ales în cele mai mari şi prospere oraşe precum Moscova. […] Răul făcut consumatorilor de interzicere va fi simţit mai ales în oraşele mari precum capitala, unde importurile de alimente sunt estimate la 60-70% din piaţă.




Sancţiuni împotriva Rusiei: “Conflictul între UE şi Rusia îi atinge deja pe agricultori”

Wed, 06 Aug 2014 10:14:51 +0100

Moscova studiază măsurile de retorsiune ca răspuns la sancţiunile impuse de UE Rusiei pentru susţinerea sa acordată separatiştilor proruşi în estul Ucrainei, scrie Trouw.

Potrivit cotidianului olandez, agricultorii europeni suportă deja consecinţele răcirii relaţiilor între UE şi Rusia: de săptămâna trecută importul de fructe şi legume poloneze este interzis în Rusia, oficial din motive de securitate alimentară. O măsură care, notează Trouw, ar putea să se extindă şi pentru alte ţări.




Portugalia: “Salvarea BES costă 4.9 miliarde”

Mon, 04 Aug 2014 11:57:42 +0100

Banca centrală a Portugaliei a anunţat în 3 august măsurile de salvare ale Banco Espirito Santos (BES), "acuzată de diverse activităţi frauduloase", notează Jornal de Notícias, şi erodată de scandaluri care au dus la pierderi de 3.58 miliarde de euro, între ianuarie şi iunie 2014. Cursul acţiunilor sale în bursă a scăzut cu 73% în ultima săptămână.

BES va fi scindată în două entităţi: Novo Banco, care va regrupa activităţile eficiente, şi în care statul va injecta 4.4 miliarde de euro din fondurile publice puse la dispoziţie de troică (BCE, UE, FMI), plus alte 380 de milioane de euro din Fondurile bancare portugheze, şi 120 de milioane de la alte bănci particulare; iar BES, o "bancă toxică", va regrupa activele toxice, explică acest cotidian.




UE-Rusia: Contraatac

Fri, 01 Aug 2014 10:43:28 +0100

The New York Times, New York – Cartoon. În plus.



Sancţiuni economice: “Companiile europene simt deja problemele cu Rusia”

Fri, 01 Aug 2014 09:04:56 +0100

Criza în Rusia şi Ucraina are un impact negativ asupra afacerilor în zona euro şi nu numai, scrie Financial Times, în timp ce sancţiunile europene vizând sectorul energiei şi al finanţelor, mai ales, încep să aibă efect.

Adidas, Volkswagen şi Metro înregistrează scăderi ale acţiunilor şi în vânzările direct legate de scăderea activităţii în Rusia, în timp ce Siemens a avertizat faţă de “riscurile serioase” din cauza crizei, pentru creştere în Europa în 2014 şi 2015.

Creditorii, grupurile industriale şi companiile petroliere din Europa au denunţat de asemenea consecinţele negative pentru previziunile de creştere, comerţ şi profituri.

Alte companii evaluează încă noile sancţiuni înainte de a se pronunţa definitiv. Cotidianul aminteşte mai ales de patronul Royal Dutch Shell, potrivit căruia

este cam devreme să spunem ce se va întâmpla, ce consecinţe vor exista şi cum vom reacţiona.




Comerţ internaţional: TTIP in pericol după respingerea germană a tratatului de liber-schimb cu Canada

Thu, 31 Jul 2014 08:19:31 +0100

Guvernul german ar putea refuza acordul de liber-schimb negociat între Uniunea Europeană şi Canada (CETA), din cauza fricii de o “prea mare putere acordate întreprinderilor străine”, afirmă Cerstin Gammelin, în Süddeutsche Zeitung. Potrivit corespondentei din Bruxelles a cotidianului din München,

diplomaţii germani au confirmat că guvernul nu putea semna accordul în 'stadiul în care a fost negociat'. Germania ar fi probabil de acord să parafeze textul, însă capitolul asupra protecţiei investiţiilor ar fi din start 'problematic' şi astăzi inacceptabil.

Potrivit Süddeutsche Zeitun, semnarea tratatului transatlantic de liber-schimb (TTIP) cu Statele Unite ar depinde de semnarea CETA cu cele 28 de state membre.

'Acordul cu Canada este un test pentru tratatul cu SUA', declară un înalt funcţionar al Comisiei Europene. Dacă tratatul cu Canada este refuzat, 'atunci şi cel cu SUA este mort'.

Berlin s-a opus constant clauzelor de protecţie ale investiţiilor care sunt negociate în cadrul acordurilor CETA şi TTIP, cu Canada şi SUA. Totuşi Angela Merkel, cancelarul german, îşi declarase sprijinul de principiu unui acord de liber-schimb cu SUA.

În anumite state-membre mocneşte un conflict în ceea ce priveşte măsurile de protecţie juridică pentru întreprinderile care investesc în ţările vizate de acorduri. În timp ce aceste protecţii erau în general acceptate în cadrul acordului cu Canada, aceleaşi dispoziţii au fost categoric refuzate în cadrul tratatului cu SUA.[...]Ministrul federal al Economiei, Sigmar Gabriel, a declarat şi el că o protecţie legală specifică pentru investitorii americani este absolut inutilă. Totuşi, nu apare nicăieri menţiunea unei eventuale sarcini de negociere a unor asemenea clauze de către Comisie, din partea statelor membre, şi nici de includere a lor în tratatul cu Canada.

Aceste clauze de protejare a investiţiilor sunt cunoscute sub numele de 'investor-state dispute settlement (ISDS) mechanism'. Partizanii acestor măsuri susţin că ele sunt necesare pentru orice investiţie bilaterală în cadrul unor asemenea tratate. Opozanţii denunţă totuşi faptul că aceste protecţii ar oferi întreprinderilor posibilitatea de a da statul în judecată şi a scăpa de reglementări.




UE-Rusia: Front comun împotriva noului imperialism rusesc

Wed, 30 Jul 2014 12:31:37 +0100

“Adevăratul răspuns la criza ucraineană, este solidaritatea împotriva lui Vladimir Putin!”, exclamă directorul Gazeta Wyborcza Adam Michnik într-un editorial publicat simultan de mai multe ziare europene – Le Monde, The Guardian, El País, Gazeta Wyborcza, La Stampa, Süddeutsche Zeitung şi Delfi. În timp ce Uniunea adoptă sancţiuni împotriva Moscovei, fostul disident polonez aminteşte UE demonii săi şi cere o reacţie imediată a europenilor:

ipocrizia, prostia şi liniştea elitei intelectuale, a artiştilor, a oamenilor de ştiinţă şi a media faţă de avansul regimurilor totalitariste nazist şi stalinist vor rămâne mereu în memoria noastră, vor rămâne pentru totdeauna printre cele mai triste amintiri ales secolului al XX-lea. […] Astăzi, Europa păstrează tăcerea în faţa politicii imperialiste agresive a lui Vladimir Putin. Occidentul tolerează în tăcere politica sa agresivă, care violează clar suveranitatea altor state, cea a Moldovei, a Letoniei, a Georgiei – şi, mai ales – cea a Ucrainei.

În România, redactorul şef al Dilema Veche, Mircea Vasilescu, ia poziţie de asemenea, şi arată că preşedintele francez “François Hollande şi-a motivat decizia de a livra nava militară prin faptul că, altminteri, ar trebui returnaţi Rusiei 1,1 miliarde de euro. Atâta costă renunţarea la principii şi valori? […]Cuvîntul Franţei contează mai mult în faţa lui Putin decât în faţa a jumătate de miliard de cetăţeni europeni?”, se întreabă el. Pentru Vasilescu,

Putin îşi face de cap, iar ţările din Uniunea Europeană se poartă ca nişte copii care dau vina unul pe altul.

În faţa ezitării europenilor, Michnik vede o singură soluţie:

noi – intelectuali, jurnalişti, oameni de ştiinţă – avem datoria de a fi vigilenţi, şi de a alerta opinia publică. Trebuie să fim gâştele Capitoliului timpului nostru. Nu putem sucomba vechilor iluzii, trebuie să refuzăm conformismul confortabil. Dorinţa noastră este de acum de a vorbi clar, şi astăzi cu energie.

Mai întâi prin a nu-l mai “identifica pe Putin cu naţiunea rusă”, apoi considerând “conflictul actual în curs cu Ucraina, care a debutat cu anexarea Crimeei, şi provocările permanente duse în estul ţării”, drept “ruşinoase, tragice şi periculoase”. În sfârşit, admiţând “că Vladimir Putin nu este un om politic european. Practică aventurismul permanent. El a deschis deja cutia Pandorei”.




UE-Rusia: “Războiul comercial poate dura ani”

Wed, 30 Jul 2014 11:48:42 +0100

“Am apăsat pe trăgaci. După luni de ezitare, UE a decis marţi să impună [sancţiuni economice împotriva Rusiei”. Este începutul unui lung război economic cu implicaţii financiare majore”, scrie De Volkskrant.

Cotidianul olandez estimează că “UE nu avea altă variantă”: [doborârea] Boeingului 777 malaiezian pe 17 iulie a fost clasicul “moment care a făcut totul să se schimbe”. Pachetul de sancţiuni ar putea să fie doar începutul unui război comercial care poate dura ani de zile. Embargoul asupra armelor împotriva Chinei a fost impus încă din 1989. De Volkskrant adaugă că —

pentru familiile victimelor zborului MH 17, timpul poate să se oprească un moment; lucrurile sunt diferite pentru societăţile care trebuie să înfrunte sancţiunile. Pentru ele, timpul înseamnă bani.




Criză în Orientul Mijlociu: “Avertizare: produse din Teritoriile Ocupate”

Tue, 29 Jul 2014 13:52:20 +0100

Guvernul belgian va introduce o denumire specifică pentru produsele importate din Teritoriile palestiniene ocupate de Israel. “Dacă nu este vorba de un boicot, este o importantă măsură politică", scrie De Morgen.

UE cere de mult timp introducerea unei astfel de denumiri speciale pentru a desemna originea produselor, însă statele membre nu au reuşit să ajungă încă la un consens în ceea ce priveşte acest aspect. În Marea Britanie şi Danemarca el există încă din 2009.




Portugalia: “Suspect”

Fri, 25 Jul 2014 11:00:02 +0100

Ricardo Salgado, fostul preşedinte şi fondator al băncii Espírito Santo, a fost arestat pe 24 iulie pentru escrocherie, abuz de încredere, falsificare de documente şi spălare de capitaluri, scrie Público.

Salgado a fost interogat peste şapte ore de un judecător de instrucţie la Lisabona şi a fost repus în libertate după ce a plătit o cauţiune de 3 milioane de euro.

La puţin timp după ce a ieşit din închisoare, principalul acţionar al grupului BES, holdingul Espirito Santo Financial Group (ESFG), a cerut protecţie împotriva creditorilor pe lângă autorităţile luxemburgheze.

Pentru cotidianul Público, aceste două episoade reprezintă

faptul că s-a dat o pagină, cu sfârşitul unui centru de putere considerat drept fiind cel mai influent din viaţa politică, socială şi financiară din Portugalia acestor ultimi 15 ani.




Catastrofa aeriană din Ucraina : “Europa s-a săturat”

Wed, 23 Jul 2014 12:12:06 +0100

Miniştrii Afacerilor externe ai UE s-au reunit la Bruxelles în 22 iulie, la cererea Comisiei Europene, pentru a elabora propuneri concrete de sancţiuni severe împotriva Rusiei. Ele sunt consecinţe directe ale atentatului care a dus la explozia unui avion al Malaysia Airlines, în Ucraina, în 17 iulie, informează Gazeta Wyborcza.

Sancţiunile sunt presupuse să atingă sectorul apărării, al serviciilor financiare – eventual prin blocarea accesului Rusiei la pieţele fnanciare ale UE – şi serviciul tehnologiilor înalte, inclusiv sectorul energetic.

UE a avut aceste sancţiuni pe masa discuţiilor încă din luna martie, însă acum “furia europenilor a înarmat guvernele mai multor ţări din UE şi le-a motivat în decizia de a lua sancţiuni dure împotriva lui Putin”, notează cotidianul polonez, citându-l pe ministrul polonez al Afacerilor externe, Radoslaw Sikorski, care a declarat marţi, 22 iulie, că “Rusia a încălcat deja mai multe linii roşii” şi că

dacă proiectul planului de sancţiuni ar fi fost deja gata, şi dacă ar fi depins de miniştrii Afacerilor externe, ele ar fi fost impuse începând de azi.




Catastrofa aeriană din Ucraina: “Este un 11 septembrie al Europei”

Wed, 23 Jul 2014 09:40:31 +0100

“Tragedia zborului MH17 ne obligă să tragem o concluzie importantă despre securitate în turbulentul secol 21”, scrie Jonathan Holslag în publicaţia NRC Handelsblad. Profesorul de Politici internaţionale la Universitatea Liberă din Bruxelles apreciază că o politică de vecinătate puternică ar putea fi o soluţie pentru sporirea securităţii în Europa. “Geopolitica a revenit”, scrie Holslag: dar abia începe să se contureze ideea că distanţa între Kiev şi Katwijk [un oraş din Olanda] […] nu este atât de enormă. Securitatea tuturor ţărilor europene aflate între aceste oraşe […] este interdependentă. […] Dacă vă gândiţi că ne putem permite să revenim la perioada trecută a conflictelor între mici state europene, atunci atacul care a vizat zborul MH17 va fi o confruntare dureroasă cu o nouă realitate. Aparent, criza din Ucraina nu a fost un argument suficient pentru ca statele europene să intensifice cooperarea în domeniul energeticPreşedintele rus, Vladimir Putin, va trebui să plătească, adaugă Holslag, dacă se va stabili o legătură între dezastrul zborului MH17 şi Kremlin. “Dar nu este vorba doar de Putin. Aparent, criza din Ucraina nu a fost un argument suficient pentru ca statele europene să intensifice cooperarea în domeniul energetic. Consultările de la Bruxelles pentru reducerea dependenţei de gazul rusesc nu au dus la niciun rezultat”. Holslags vorbeşte despre “vederile inguste şi despre oportunismul” liderilor europeni şi adaugă – Desigur, există şanse mari ca, după perioada de oportunism, să înceapă o perioadă de panică în rândul unui număr mare de lideri europeni. În acest caz, se vor solidariza cu Statele Unite şi vor izola Rusia într-un colţ. Cu toate acestea, analistul consideră că nu trebuie să ignorăm partea noastră de responsabilitate. Europa a creat un “vid de putere de-a lungul frontierelor sale externe” şi nu a reuşit “să construiască parteneriate puternice cu superputerile regionale”. Jonathan Holslag crede că soluţia ar putea fi o puternică politică de vecinătate şi o nouă sferă de influenţă europeană care să ofere mai multă securitate Europei. Expertul atrage atenţia că Uniunea Europeană nu este ameninţată doar de criza din estul Ucrainei, ci şi de ţările din zona Sahel, unde există “cantităţi mari de armament greu”. Riscurile nu vizează doar avioanele, rachetele pot fi utilizate, cu unele “improvizaţii”, şi împotriva navelor comerciale, în Marea Roşie şi în Strâmtoarea Gibraltar. De aceea, Jonathan Holslag crede că a venit timpul ca Europa să preia iniţiativa în “lupta împotriva proliferării necontrolate a rachetelor”. “O convenţie în domeniul rachetelor antiaeriene este cel mai mic lucru pe care îl datorăm victimelor zborului MH17”. “Această tragedie trebuie să fie considerată un 11 septembrie al Europei, un element pivotal în gândirea noastră strategică”, iar acţiunile de ripostă şi siguranţa celor aproximativ 500 de milioane de europeni trebuie să fie priorită[...]



Catastrofa aeriană din Ucraina: “Nu renunţaţi!”

Tue, 22 Jul 2014 11:11:38 +0100

Făcând paralela cu dezastrul aerian de la Smolensk, Rzeczpospolita cere miniştrilor de Externe din UE, care se reunesc pe 22 iulie la Bruxelles pentru a discuta despre prăbuşirea zborului Malaysia Airlines MH17 în estul Ucrainei pe 17 iulie de a da dovadă de “determinare” când vor discuta cu Rusia.

Astăzi, nimeni nu îşi face iluzii. Rusia a acţionat ca un stat terorist”, scrie cotidianul din Varşovia, făcând referire la susţinerea furnizată de Moscova separatiştilor proruşi care controlează regiunea unde s-a prăbuşit avionul cu 298 de persoane la bord.

Rzeczpospolita cere miniştrilor din UE de

a nu se adresa Moscovei într-un spirit de reconciliere şi de înţelegere. Trebuie să impună condiţii dure [preşedintelui rus Vladimir] Putin.




Catastrofă aeriană în Ucraina: “Atac terorist împotriva zborului MH017: 298 de morţi”

Fri, 18 Jul 2014 10:05:45 +0100

Pe 17 iulie, un Boeing 777 al Malaysia Airlines care efectua un zbor Amsterdam-Kuala Lumpur a explodat în timp ce survola estul Ucrainei la 10 000 de metri altitudine şi s-a prăbuşit aproape de frontiera rusească.

Potrivit serviciului de informaţii american, el a fost doborât de o rachetă sol-aer; guvernul ucrainean şi rebelii pro-ruşi care se înfruntă în regiune au dat vina unii pe alţii pentru catastrofă. 154 de cetăţeni olandezi se aflau la bord, ceea ce face ca aceasta să fie “cea mai gravă catastrofă aeriană din istoria Olandei”, subliniază De Telegraaf.




Portugalia: Respingere portugheză

Tue, 15 Jul 2014 11:29:08 +0100

Süddeutsche Zeitung, München – Cartoon. În plus.



Telecomunicaţii: “Apeluri mai ieftine în vacanţă”

Tue, 01 Jul 2014 13:36:48 +0100

Preţul roamingului scade din nou, din 1 iulie, şi este pentru a treia oară din 2012 încoace, un rezultat direct al regulamentelor implementate de Comisia Europeană, informează Rzeczpospolita.

Preţul apelurilor telefonice în regim roaming se va reduce cu 20%, cel al mesajelor cu 24%, iar costul mesajelor multimedia sau al utilizării serviciilor Internet va fi redus la jumătate.

“Reducerea, şi, în curând, eliminarea tuturor taxelor de roaming pentru cei care călătoresc în străinătate vor oferi mai multă libertate în utilizarea acestor servicii”, afirmă, pentru Rzeczpospolita, Malgorzata Gaj, responsabila Oficiului polonez pentru Regularizarea Telecomunicaţiilor.

Cotidianul mai scrie că Bruxelles urmează să elimine taxele de roaming până în 2015, conducând astfel, potrivit estimărilor Comisiei Europene, la o creştere a numărului de utilizatori de telefonie mobilă în regim de roaming până la 300 de milioane.




Biotehnologii: “OMG: Franţa va putea să spună nu”

Fri, 13 Jun 2014 12:21:20 +0100

Miniştrii Mediului celor Douăzeci şi Opt au dat undă verde, joi, 12 iunie, în timpul unui consiliu al miniştrilor Mediului desfăşurat la Luxemburg, unei legislaţii lăsând la latitudinea statelor interzicerea OMG-urilor pe teritoriul lor”, scrie Le Monde, punând astfel capăt unei dezbateri care dura de cincisprezece zile. În schimb, notează cotidianul, “autorizarea culturilor cu seminţe transgenice ar rămâne să fie decisă la nivel european”:

pentru a ieşi din acest impas, Consiliul European speră să faciliteze autorizaţiile seminţelor transgenice în sânul Uniunii acordând statelor refractare un temei juridic mai solid, permiţându-le să interzică OMG-urile pe teritoriul lor. Vor putea să invoce considerente socio-economice, etice sau de ordin public, şi nu doar exclusiv ştiinţifice.




Competiţie: “Sfârşitul taxelor mici pentru Apple?”

Thu, 12 Jun 2014 12:34:18 +0100

Comisarul european pentru Concurenţă, Joaquin Almunia, a anunţat la Bruxelles, în 11 iunie, decizia Comisiei de a analiza practicile fiscale din Irlanda, Olanda şi Luxemburg, pentru a permite unor societăţi internaţionale ca Apple, Starbucks şi Fiat Finance and Trade, de a beneficia de facilităţi fiscale în aceste state, informează Gazeta Wyborcza.

Cotidianul din Varşovia remarcă însă faptul că Apple, de exemplu, a contribuit cu doar 2 procente din veniturile sale ca impozit în Irlanda, în 2013, beneficiind astfel de cel mai mic impozit pe societate din Europa (12.5%).




Europenismul, o dogmă ideologică tulbure?

Sun, 01 Jun 2014 12:49:19 +0100

BlogEuropenismul este oare un sentiment patriotic sau mai degrabă o religie? Uniunea Europeană se îndreaptă oare spre un foarte aglomerat turn al lui Babel (priviţi imaginile alăturate ale turnului lui Babel şi ale Parlamentului din Strasbourg, oraş protestant...în blogul semnat de Craig Willy), în care nimeni nu se mai regăseşte şi în care toată lumea predică o religie unică (cristianismul), un partid unic (alternativele sunt îndepărtate sau inacceptate, vezi Frontul Naţional) care ne-ar aduce aminte tragic de perioada comunistă a Europei de Est, şi în care intoleranţa faţă de celălalt ne-ar face inumani şi non-europeni, până la urmă? Într-o notă de blog intitulată "În euro credem: se trag oare instituţiile europene din instituţiile catolice?", analistul americano-francez Craig Willy demonstrează că de fapt UE îşi păstrează limitele în limitele creştinătăţii, ferindu-se ca de foc de a atinge teritorii islamice, şi chiar citează un Radoslaw Sikorski extrem de dezamăgit faţă de (in) acţiunea UE în Ukraina. Pentru ministrul polonez de Externe, "între UE şi Vatican nu e nicio diferenţă: moara lui Dumnezeu macină încet dar sigur". Într-adevăr, notează Willy, "atât biserica medievală cât şi UE sunt birocraţii transnaţionale care unesc cea mai mare parte a continentului, prin dogme şi ideologii. Problema însă cu europenismul, ca religie, ca şi cu toate dogmele ideologice, este că el duce la intoleranţă intelectuală, ipoteze necritice şi gândire tulbure". Într-adevăr, dincolo de ceea ce observăm cu ochiul liber, un catolicism neoliberal la nivel de politici europene, dar un neoprotestantism bazat pe credinţă în politica Băncii Centrale Europene, politica financiară în general, politici şi religii care fac din UE un dragon bicefal, deci care se anulează reciproc, suntem pe cale acum să ne împiedicăm într-o totală absurditate. Rezultatul alegerilor europene este clar: PPE va da viitorul preşedinte al Comisiei Europene. Aşa după cum am tot anunţat şi promis alegătorilor, votul lor contează. Aici vorbesc în numele birocraţilor europeni. Jean-Claude Juncker, luxemburghez, ar trebui să fie numit cât de curând. Ar fi logic, chiar dacă poate unora nu le place. Problema este însă că ceea ce au ales europenii nu este pe placul tuturor: unii l-ar vrea, printr-un alambicat joc al alianţelor din parlament, pe Michel Barnier ca preşedinte al Comisiei Europene. Sunt tot cei care-i cântă în strună lui David Cameron, primul ministru britanic care, după ce a ameninţat că va părăsi Uniunea opune acum un veto legat doar de persoana lui Juncker...Culmea este că el este luat în serios de marile cancelarii occidentale! Mă întreb atunci, în aceste condiţii, la ce au mai fost voturile noastre, atâtea cât au fost, banii daţi pe organizarea scrutinului? Ed West rezuma, în The Spectator, citat de[...]



Uniune bancară: Marele salt înainte

Thu, 19 Dec 2013 14:15:43 +0100

Le Monde, Paris – Acordul încheiat pe 18 decembrie de către miniştrii europeni de Finanţe permite o supraveghere comună a băncilor şi prevede în timp un mecanism de salvare. Un pas esenţial dar nu definitiv către făurirea unei adevărate uniuni monetare. În plus.



Elveţia: “Reîncepem să tratăm cu UE”

Thu, 19 Dec 2013 10:35:10 +0100

Consiliul federal (guvernul) elveţian i-a dat un mandat lui Didier Burkhalter, pe 18 decembrie, pentru a relua negocierile cu Bruxelles “în domeniul taxării economiilor şi a relaţiilor instituţionale” începând cu 1 ianuarie 2014, când îşi va asuma preşedinţia rotativă a Confederaţiei, scrie Corriere del Ticino.

“Ceva sare imediat în ochi”, notează cotidianul din Ticino:

contururile negocierilor asupra revizuirii relaţiilor noastre bilaterale cu UE sunt definite şi pot să fie analizate cu o anumită claritate. Cele ale tranzacţiilor financiare sunt nesigure.

Mai ales accesul băncilor elveţiene la piaţa europeană este o “condiţie sine qua non a revizuirii acordurilor fiscale”, în timp ce “problema schimbului automatic de informaţii rămâne vagă”.




Ucraina: Bruxelles şi Moscova se înfruntă în privinţa Kievului

Tue, 17 Dec 2013 15:26:03 +0100

O întâlnire referitoare la viitorul Ucrainei, desfăşurată pe 16 decembrie între ministrul rus de Afaceri Externe, Serghei Lavrov, şi omologii săi europeni, a devenit surprinzător de aprinsă, relatează Delo.

Deşi puţine persoane s-ar fi aşteptat ca reuniunea de la Bruxelles să rezolve problema orientării acestei ţări sărace spre UE sau spre Rusia pentru relaţii comerciale ulterioare, în urma eşecului Acordului de asociere UE-Ucraina, discuţiile au ajuns la un “ton surprinzator de ridicat”, continuă cotidianul sloven.

Catherine Ashton, Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, a insistat asupra faptului că trebuie să i se permită Ucrainei să ia decizii fără a fi supusă “presiunilor”, în timp ce ministrul sloven de Externe, Karl Erjavec, a afirmat că va fi “dificil să se găsească o soluţie fără a deschide un dialog cu Moscova”.

Între timp, Rusia – mult suspectată de a face presiuni economice şi diplomatice asupra Ucrainei pentru ca aceasta să nu semneze acordul comercial cu UE – este în negocieri la ora actuală pentru a oferi Kievului un împrumut uriaş destinat ajutorării ţării, relatează The Wall Street Journal. Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici este aşteptat la Moscova, pe 17 decembrie, pentru a discuta această înţelegere.




Finanţe: UE supravegheză Bitcoin

Fri, 13 Dec 2013 13:46:05 +0100

Autoritatea bancară europeană a emis un avertisment adresat investitorilor, privind riscurile unor fluctuaţii mari ale ratelor de schimb şi securităţii cibernetice, în cazul utilizării unor monede virtuale precum Bitcoin, relatează Financial Times..

Este al doilea avertisment emis de Autoritatea bancară europeană, un organism cu sediul la Londra, şi intervine în contextul în care băncile centrale depun eforturi pentru gestionarea extinderii domeniului puţin reglementat al monedelor cibernetice. Valoarea acestor monede are fluctuaţii foarte mari. De exemplu, săptămâna trecută, valoarea Bitcoin a variat între 340 şi 1 240 de dolari (247 şi 910 euro). FT continuă –

în timp ce investitorii au adoptat cu entuziasm monede virtuale, autorităţile se tem că fenomenul alimentează infracţionalitatea care vizează platformele de tranzacţii online şi conturile, stimulând şi comiterea unor delicte precum mita, activităţile de spălare de bani, traficul ilegal cu medicamente şi arme. Experţii organismului de supraveghere al UE au explicat că au vrut să atragă atenţia asupra “posibilelor riscuri” asociate achiziţionării, deţinerii şi tranzacţionării monedelor virtuale. Printre riscuri se numără cel al atacurilor cibernetice împotriva conturilor digitale deschise în calculatoare sau smartphone-uri, avertizează Autoritatea bancară europeană.




Slovenia: “Miliardele acordate băncilor nu sunt soluţia finală”

Fri, 13 Dec 2013 11:28:01 +0100

Banca centrală a Sloveniei a anunţat pe 12 decembrie că, în conformitate cu rezultatele “testelor de stres” la care au fost supuse băncile slovene, lipsa de capitalizare ar putea ajunge până la maxim 4,78 miliarde de euro pentru opt dintre acestea, cele mai îndatorate.

Această sumă se apropie de cele 4,7 miliarde prevăzute de către guvern pentru a rezolva această problemă, evitându-se astfel ca Slovenia să solicite asistenţă internaţională şi permiţând băncilor să se întoarcă pe pieţele financiare internaţionale, scrie Dnevnik.

Deocamdată, guvernul a prevăzut să cheltuiască 3,66 miliarde de euro pentru a salva sistemul bancar, dintre care o mare parte va fi consacrată recapitalizării principalelor trei bănci de stat din ţară: Nova Ljubljanska Banka (NLB), Nova Kreditna Banka Maribor (NKB), şi Abanka. Operaţiunea va fi efectuată “după ce Comisia Europeană, care se angajează să ia o decizie rapidă, va da undă verde”, precizează ziarul.

Acesta este doar primul pas spre reabilitarea economiei slovene, mai adaugă Dnevnik, conform căruia băncile nu vor fi în măsură să împrumute din nou bani decât în 2015.




Uniune bancară: Proaspăt căsătoriţi

Thu, 12 Dec 2013 17:48:36 +0100

De Volkskrant, Amsterdam – Cartoon. În plus.



Bănci: “BCE se va înăspri în privinţa riscurilor obligaţiunilor de stat”

Thu, 12 Dec 2013 11:25:45 +0100

Banca Centrală Europeană (BCE) va face presiune asupra băncilor din zona euro pentru a crea rezerve de capital corespunzătoare cu portofoliul lor de obligaţiuni de stat. În felul acesta, încearcă să împiedice creditorii fragili să cumpere datoriile ţărilor cu economii vlăguite de criza euro.

Obligaţiunile de stat sunt considerate adesea ca fiind investiţii fără risc, şi totuşi, noile măsuri vor obliga băncile să deţină rezerve de capital proporţionale cu portofoliul lor de obligaţiuni suverane.

Măsura va fi introdusă ca parte a “controlului de sănătate” efectuat de BCE asupra celor mai mari 130 de bănci din zona euro, scrie Financial Times, adăugând că

ciclul vicios observat, şi anume băncile care utilizează numerarul acordat de Banca Centrală pentru a cumpăra obligaţiuni de stat, a fost considerat ca fiind parţial responsabil pentru prelungirea crizei financiare din zona euro.